Protestul magistraților început la data de 27 august a.c. a înghețat în mare parte activitatea instanțelor din România, iar situația va persista cel puțin până în momentul în care Curtea Constituțională se va pronunța pe marginea proiectului de lege prin care Executivul intenționează să modifice condițiile de salarizare și pensionare a judecătorilor și procurorilor.
Și pentru că nu există practică unitară în ceea ce privește cauzele considerate urgente, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, la data de 30 septembrie a.c., subliniind ”necesitatea clarificării și completării listei cauzelor exceptate de la suspendarea ședințelor de judecată”.
După consultări avute cu barourile din țară, UNBR solicită intervenția CSM pentru ”completarea listei cauzelor exceptate de la suspendarea ședințelor de judecată și pentru reducerea dificultăților cu care se confruntă justițiabilii și avocații”, așa încât protestul magistraților să nu împiedice asigurarea protecției efective a drepturilor fundamentale ale justițiabililor și funcționarea coerentă a actului de justiție.
Ce reclamă UNBR
Problemele general valabile reclamate de către UNBR sunt:
– lipsa de practică unitară între instanțe cu privire la cauzele exceptate de la suspendare, ceea ce generează impredictibilitate și tratament diferit pentru situații identice;
– termene excesiv de lungi, chiar de peste șase luni, ceea ce golește de conținut noțiunea de celeritate și produce prejudicii ireparabile;
– dificultăți în relația cu instanțele și parchetele, inclusiv refuzuri de înregistrare a cererilor sau restricționarea accesului la arhive;
– în unele cazuri, se semnalează lipsa transparenței și a informării corecte, materializată prin neconcordanțe între listele publicate pe portal și cele afișate la instanțe sau prin lipsa afișării în timp util.
UNBR: ”Barourile au semnalat necesitatea includerii exprese a unor cauze care, prin natura lor, presupun o soluționare rapidă și nu pot suporta amânări fără a produce prejudicii grave și ireversibile. Elementul comun îl reprezintă urgența consacrată de lege sau protejarea imediată a unor drepturi fundamentale”.
Printre acestea se numără: cauzele civile – ordonanțele președințiale, contestațiile la executare și cererile de suspendare provizorie a executării silite, cererile privind tutela și curatela, măsurile asigurătorii, ordonanțele de plată; cauzele penale – liberările condiționate și contestațiile la liberări, Cererile privind prelungirea sau acordarea dreptului de circulație auto, Ordinele de protecție și măsurile preventive, Cererile privind internarea medicală.
UNBR: ”Solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să adopte o comunicare oficială către toate instanțele judecătorești, prin care să fie stabilite în mod unitar categoriile de cauze exceptate. Această intervenție, în deplină consonanță cu rolul constituțional al CSM, este esențială pentru egalitatea de tratament a justițiabililor și predictibilitatea actului de justiție. Propunem ca listele cauzelor ce urmează a fi judecate efectiv să fie publicate cu cel puțin 24 de ore înainte, atât pe portalurile instanțelor, cât și la sediile acestora. Această măsură este indispensabilă pentru transparență, previzibilitate și exercitarea efectivă a dreptului la apărare”.
Situația din Brăila
Avocații brăileni vorbesc cu jumătate de gură despre jocul ”de-a șoarecele cu pisica” din instanțe. Pe de o parte, termenele foarte lungi nu au legătură neapărat cu protestul magistraților, aceasta fiind o problemă mai veche, ce aduce multe deservicii anumitor categorii de justițiabili, pe de altă parte însă, sunt avantajați cei care sunt inculpați în cauzele penale și scapă de pușcărie odată cu împlinirea termenelor de prescripție. Oricum, ”de când cu protestul”, pronunțările în dosare considerate mai puțin urgente sunt amânate la nesfârșit, așa cum ne-a mărturisit unul dintre membrii Baroului Brăila:
”La Brăila am deja 14 amânări de pronunțare într-o cauză civilă, în care clientul meu este îndreptățit să primească despăgubiri mari. Nici măcar nu știm dacă, într-o zi, se judecă sau nu toate cauzele înscrise pe lista afișată la ușa instanței respective. Adică se judecă în funcție de ce consideră judecătorul că ar fi urgent, fără practică unitară. Dacă, spre exemplu, e un dosar de acum 3 ani pe rolul instanței, o să-l judece, pentru a scăpa de el, dar dacă e o cauză din 2025, la revedere! Se dă amânare. Spre exemplu, într-un dosar la Făurei ne-am judecat la primul termen, la următorul nu ne-am mai judecat pentru că a început protestul. Părerea noastră, a avocaților, este că proiectul de lege contestat de magistrați nu va trece de Curtea Constituțională, întrucât CCR s-a mai pronunțat odată pe un proiect similar și nu are cum să își contrazică propria hotărâre. Adică, și de această dată, vor considera că proiectul este neconstituțional. Teoretic, CCR urmează să se pronunțe pe data de 8 octombrie, dar, pe surse, pot să spun că există posibilitatea să se prelungească până în decembrie, ceea ce înseamnă că și protestul magistraților, cu toate neplăcerile pentru justițiabili, va ține până la sfârșitul anului. Acestea sunt discuțiile din sistem”.
.
