Update: Parlamentul a votat pentru amplasarea în România de avioane americane de realimentare și echipamente militare
Ședința CSAT s-a terminat, iar declarația publică a președintelui Nicușor Dan nu lasă loc de prea multe speculații. Ceea ce s-a tot discutat în spațiul public, în ultimele 48 de ore, s-a întâmplat: Nicușor Dan ne-a anunțat că este firesc ca România să fie în prima linie, ca cel mai fidel aliat al SUA din UE, prin asumarea unui rol pe care alte state europene l-au refuzat. Și asta fără niciun fel de condiții de securitate extinsă! Este adevărat că președintele în funcție a precizat faptul că hotărârea finală legată de ”dislocarea temporară pe teritoriul României a unui contingent de forțe aparținând Statelor Unite ale Americii, compus din personal navigant și tehnic” revine Parlamentului. Dar și votul în Parlament este considerat de mulți analiști și oameni de presă drept ”o simplă formalitate” , în timp ce liderul AUR, George Simion, avertizează că România riscă să se transforme într-o țintă a atacurilor iraniene, chiar dacă va fi doar ”gazdă pentru suport logistic și defensiv”.
Iată declarația președintelui, pe acest subiect, după ședința CSAT:
”Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare”
”(…) Și punctul al treilea al discuției de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu. Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, astea se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. Ele vor fi – în măsura în care Parlamentul aprobă în ședința care urmează să aibă loc azi – ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România și Statele Unite, și este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac. Așa cum am spus, pentru ca aceste echipamente și aceste forțe militare să ajungă în România, este nevoie de votul Parlamentului. Deci, în urma ședinței CSAT, am trimis o scrisoare Parlamentului și o să avem o dezbatere în Parlament în această după-amiază. Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României. Deci, îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”.
Cel mai fidel aliat!
Prin urmare, președintele Dan dă asigurări de securitate în nume propriu și aduce în discuție colaborarea României cu Statele Unite ”similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac.”. Hai să vedem cum au răspuns alte țări NATO din spațiul UE solicitărilor venite din partea SUA, în legătură cu războiul declanșat împotriva Iranului.
În primul rând, trebuie precizat că, potrivit Reuters, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a declarat pe 2 martie a.c. că, deși Alianța laudă acțiunile SUA și ale Israelului de a degrada capacitățile balistice și nucleare ale Iranului, NATO ca organizație nu va fi implicată direct. Sprijinul este oferit strict de către aliați individuali care decid să faciliteze operațiunile americane prin acorduri bilaterale.
Spania a refuzat folosirea bazelor lor pentru atacuri asupra Iranului, ceea ce a dus la retragerea unor aeronave militare americane de pe teritoriul spaniol la începutul lunii martie.
Franța a adoptat o poziție de mijloc. Deși permite tranzitul unor avioane americane, Guvernul de la Paris a impus condiția ca acestea să nu participe la operațiuni ofensive în Iran, fiind limitate strict la misiuni de „apărare a partenerilor regionali”.
Regatul Unit (UK). Deși este cel mai apropiat aliat al SUA, Londra a permis operațiuni doar din bazele sale externe (precum cele din Cipru), care au și devenit imediat ținte pentru dronele iraniene
Germania.: Deși găzduiește baza de la Rammstein (unde au fost mutate unele avioane retrase din Spania), Berlinul a precizat că nu se va alătura militar operațiunii și nu dorește ca teritoriul său să fie rampă de lansare pentru atacuri ofensive.
Italia. Potrivit Al Jazeera, :premierul Giorgia Meloni a precizat că Roma nu a primit o cerere formală pentru baze, dar opinia publică este majoritar împotrivă (56%), iar guvernul preferă să ofere doar sisteme de apărare aeriană statelor din Golf, nu sprijin ofensiv direct.
Polonia și Țările Baltice sunt susținători politici ”fără rezerve” ai acțiunilor SUA, oferind suport logistic prin infrastructura lor militară în cadrul parteneriatelor bilaterale. România li se va alătura, dacă acceptă dislocarea de avioane-cisternă și echipamente de comunicații satelitare direct corelate cu sistemul defensiv național (Deveselu), fără a impune public restricții privind tipul misiunilor pe care aceste avioane le vor susține în Iran. Această deschidere totală confirmă statutul României de „cel mai consecvent partener pro-american din UE” în acest moment de criză, potrivit Antena 3.
Rachetele iraniene, comparabile cu modelul american
Potrivit UNITED24 MEDIA Iranul a dezvoltat rachete de croazieră precum Abu Mahdi, Paveh și Soumar, care sunt adesea comparate cu modelul american datorită capacității lor de a zbura la altitudini joase pentru a evita radarele.
Raza de acțiune: Racheta Abu Mahdi are o rază de peste 1.000 km, în timp ce alte modele precum Soumar sau rachetele balistice din familia Khorramshahr și Sejjil pot atinge ținte la 2.000 – 3.000 km distanță.
Asta înseamnă că din punct de vedere tehnic, sud-estul Europei (inclusiv România, Bulgaria și Grecia) se află la limita razei de acțiune a celor mai avansate rachete iraniene. Scutul antirachetă de la Deveselu a fost construit special pentru a intercepta rachete balistice lansate din Orientul Mijlociu către Europa. Prezența acestuia face ca România să fie atât protejată, cât și o potențială țintă strategică în cazul unui conflict extins.
Update, ora 18.14: Parlamentul a spus ”DA”!
Cu 272 de voturi pentru, 18 împotrivă, 5 abțineri și doi parlamentari care nu au votat, .Parlamentul a votat pentru amplasarea în România de avioane americane de realimentare și echipamente militare. Mai mulți parlamentari ai Opoziției, în frunte cu George Simion, au protestat vehement, așa că, la cererea lui Sorin Grindeanu, dezbaterile au fost suspendate, după aproximativ 1 oră.
