Motivul revoltei: retrocedările ilegale, spun ei, direct pe malul Dunării, și lobby pentru ca terenurile respective să ajungă în proprietatea ”cui trebuie”
Staff-ul de campanie al AUR, în frunte cu Florin Cîrligea și Radu Baltasiu, s-a trezit luat cu asalt de cetățenii din comuna Chiscani. Oamenii s-au plâns că, de ani de zile, nu mai au acces la malul Dunării, pentru că, zic ei, primarul de atunci, Ion Crăciun, prin Comisia Locală de Fond Funciar, ar fi dispus, cu de la sine putere, retrocedarea de terenuri direct pe malul Dunării, deși zona respectivă nu intră în categoria terenurilor agricole. Mai mult, terenurile ar fi făcut parte din domeniul public și se aflau în administrarea Administrației Naționale Apele Române. .Chiscănenii mai spun că această ”practică” ar fi fost continuată și de primarul Costică Cojea și au explicat mecanismul prin care mai multe societăți comerciale și persoane fizice au ajuns ”cumpărători de bună credință”, lăsându-i pe bieții pescari ”cu buza umflată”.
Iată cum s-a procedat:
Spre exemplu, cetățeanul X este anunțat că îi este retrocedată o anumită suprafață, dar UAT Chiscani nu mai are disponibil teren agricol, așa că i se retrocedează pe malul Dunării, cu condiția ca imediat să vândă terenul unei anumite persoane sau societăți comerciale. Și pentru că au fost puși în fața faptului împlinit, chiscănenii au acceptat. Conform înțelegerii, suprafețele de teren au fost vândute ulterior, cumpărătorii și-au îngrădit proprietățile și așa s-au trezit pescarii și ceilalți oameni din comună în imposibilitatea de a mai ajunge pe malul Dunării.
Marți, 19 noiembrie a.c., la sediul AUR, doi reprezentanți ai reclamanților și cei trei consilieri ai partidului, din comuna Chiscani (Alina Macoviciuc, Sorina Drăgănică și Costică Gorgan), s-au întâlnit cu un avocat, în speranța că vor reuși, pe cale civilă, să își redobândească atât dreptul de a circula în proximitatea fluviului, cât și dreptul de a desfășura activități de pescuit. Ei sunt hotărâți să împiedice, prin toate mijloacele legale, înscrierea noilor proprietăți în Planul Urbanistic General. Totodată, cei peste 100 de chiscăneni reclamanți vor să deschidă în instanță mai multe acțiuni civile. Și pentru că deja, pe rolul Judecătoriei Brăila, sunt mai multe procese intentate de Administrația Națională Apele Române, pârâți fiind actualii proprietari ai terenurilor ce ar fi trebuit să rămână în domeniul public, dar și cele două comisii – Comisia Locală de Fond Funciar a Comunei Chiscani și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, cetățenii din comună intenționează să înființeze o asociație și împreună cu asociația pescarilor din Chiscani să fie parte intervenientă în aceste dosare. Costică Gorgan a precizat că se va ocupa de strângerea tuturor actelor necesare acțiunilor în instanță.
Pe linie penală, în funcție de probele pe care vor reuși să le adune, oamenii spun că vor depune plângeri la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila pentru abuz în serviciu și chiar la DNA, pentru infracțiuni de corupție, împotriva foștilor primari, Ion Crăciun și Costică Cojea.
