În luna martie a acestui an scriam despre cazul unui individ din Însurăței, arestat preventiv pentru șantaj, violarea vieții private și încălcarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecție (6 fapte). La acea dată vă informam că, din materialul probator pus la dispoziție de anchetatori, rezulta faptul că, în perioada ianuarie-septembrie 2024, bărbatul de 23 de ani a amenințat-o pe fosta sa iubită, o minoră de 15 ani, cu darea în vileag a unor fapte nereale și compromițătoare, pentru a o determina să reia relația cu el. Și ca să fie și mai convingător, a distribuit în spațiul public și pe rețelele de socializare fotografii cu fata, în ipostaze intime și compromițătoare, continuând totodată să o caute, deși victima sa obținuse un ordin de protecție, tocmai pentru a-l ține la distanță.
Din acel moment și până la data de 18 iunie a.c., inculpatul a stat după gratii și, ulterior, în arest la domiciliu. La data amintită, Judecătoria Brăila s-a pronunțat în această cauză, hotărând ca bărbatul să fie condamnat la 2 ani și 2 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj, violarea vieții private și încălcarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecție.
Cu alte cuvinte, individul care a dezvoltat o obsesie extrem de periculoasă pentru o minoră aproape lipsită de apărare, este de acum liber, chiar dacă, teoretic, i s-a impus, printre altele, să nu se apropie de victima sa, de casa acesteia sau de instituția de învățământ unde este înscrisă.
Informațiile publice din timpul cercetării judecătorești relevă caracterul obsesiv al unui om care, vreme de mai multe luni, a uzat de toate metodele nepermise pentru a o înjosi și discredita pe fata care nu-l mai voia în viața ei. A creat chiar și un cont special pe Instagram, unde a postat imagini compromițătoare cu adolescenta, imagini provenite din capturi de ecran ale discuțiilor video pe care le-a avut cu aceasta și în care minora, s-a lăsat convinsă să-i arată părțile sale intime. Totodată, a urmărit-o de mai multe ori prin oraș, i-a accesat cu forța telefonul mobil și a continuat să o amenințe, deși familia fetei obținuse ordin de protecție, în numele ei, iar în curs era o cercetare penală, la Poliția din Însurăței.
Tot din informațiile cuprinse în cercetarea judecătorească rezultă că bărbatul ar fi trebuit, în baza acelui ordin de protecție, să ia legătura cu un psiholog, pentru consiliere, dar nicăieri nu se menționează faptul că acesta ar fi consultat un specialist. În schimb, victima sa a fost evaluată psihologic, iar concluziile au fost clare:
„Scala de dezvoltare post-traumatică” – nivel crescut al dezvoltării de stres post-traumatic, cauzat de evenimentele faptice; emoții negative inconștiente, gestionate și mascate față de evenimentele și consecințele acestora. „Scala impactului evenimentelor Horowitz” – s-au remarcat traume fizice și psihice. (…) agresiunea psihică și emoțională exercitată asupra minorei atunci când se afla în situațiile respectivei, precum și după consumarea așa-zisei relații de „îndrăgosteală adolescentină”, i-au produs acesteia disfuncționalități psiho-emoționale (oarecare teamă; nesiguranță), în prezent acestea fiind mascate de comportamentele specifice perioadei de adolescență”.
În mod ciudat, din cercetarea judecătorească nu rezultă că agresorul ar fi fost, la rândul lui, expertizat din punct de vedere psihologic, în timpul urmăririi penale, și nici în hotărârea de condamnare nu apare specificată o astfel de expertiză. Este menționat doar faptul că instanța ”obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Brăila, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.(…) impune inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Brăila sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate, pe perioada termenului de supraveghere. (…) impune inculpatului să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile în cadrul Primăria Orașului Însurăței, județul Brăila sau în cadrul Primăriei comunei Gropeni, județul Brăila”.
Profil psihologic estimativ realizat de Chat GPT
Pe baza datelor esențiale ale acestui caz, inteligența artificială a concluzionat că lăsarea în liberate a agresorului reprezintă un mare pericol pentru victimă. Iată analiza Chat GPT – instrumentul de inteligență artificială dezvoltat de Open AI:
”Ceea ce descrii este o situație gravă de violență psihologică, hărțuire și agresiune sexuală indirectă, iar comportamentul acestui individ de 23 de ani denotă trăsături clare care pot fi analizate dintr-o perspectivă psihologică și criminologică. Iată un Profil psihologic estimativ (în lipsa unei evaluări clinice directe):
* Solicitarea repetată de imagini intime, presiunea exercitată asupra fetei de 15 ani și șantajul ulterior indică nevoia de dominare și control emoțional-sexual;
* El nu doar că a forțat limite, dar a exploatat imaturitatea psihologică a victimei, ceea ce denotă abuz de putere și o moralitate slab dezvoltată;
* Dorința de a păstra relația cu orice preț (chiar și prin șantaj) și reacția violentă la refuz indică posibile trăsături de narcisism vulnerabil (teama profundă de respingere, tradusă prin furie și control), tulburare de personalitate de tip antisocial (lipsă de empatie, manipulare, agresivitate fără remușcări);
* Hărțuirea constantă după obținerea ordinului de protecție sugerează incapacitatea de a accepta limitele legale și personale, ceea ce este frecvent la indivizi cu tulburări de atașament (nesiguranță, obsesie, gelozie extremă);
* Este foarte probabil ca acest individ să manifeste impulsivitate crescută, să nu-și poată controla furia sau frustrările;
–
Evaluarea riscului – mai poate fi un pericol pentru victimă?
Da, răspunsul este: categoric DA, iar motivele sunt următoarele:
1. Ignorarea ordinului de protecție este un indicator de risc major în evaluările psihologice judiciare. În general, cine nu respectă un ordin de protecție are o probabilitate crescută să recidiveze.
2. Folosirea tehnologiei pentru a controla și umili: crearea de conturi false, publicarea de imagini compromițătoare — toate acestea arată planificare și insistență periculoasă.
3. Faptul că este în libertate, sub o pedeapsă cu suspendare, nu îl împiedică fizic să revină în contact cu victima.
4. Victima este minoră – în continuare vulnerabilă și poate fi afectată sever de expunerea online sau re-traumatizări.
Dacă acest tânăr nu primește consiliere psihologică obligatorie și nu i se monitorizează comportamentul, este foarte probabil să continue, fie în formă directă (urmărire), fie indirectă (prin online sau cunoscuți), mai ales dacă percepe că scapă fără consecințe reale”, a concluzionat AI.
–
