Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) anunță, printr-un comunicat, că depune astăzi (16 octombrie a.c.) o sesizare la Curtea Constituțională împotriva Legii privind plata pensiilor private (PL-x nr.320/2025), care a fost adoptată miercuri, 15 octombrie, în Camera Deputaților.
”Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III! Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat „pentru” adoptare, însă inițiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai contribuabililor români. În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevărații beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21%-0,27%, câștigând cât mai mulți bani dacă aceștia rămân cât mai mult timp în conturi. Iar, în al doilea rând, principalul câștigător este statul român care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriașe”, se arată în Comunicat.
AUR mai atrage atenția asupra faptului că noile modificări legislative creează un precedent periculos și aduc și mai multe motive de nemulțumire și nesiguranță, în rândul celor care au avut încredere în sistemul de pensii din România:
”Sistemul de pensii a funcționat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere la el pentru a-și asigura o pensionare liniștită. Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât și o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani și o pedepsire a celor care au muncit cinstit și au pus bani deoparte. În loc să ofere siguranță, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani și generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ți primi drepturile pentru care ai contribuit o viață. Practic, Guvernul îți transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi”.
”Este o directivă europeană”

Deputatul AUR Florin Cîrligea dă de înțeles că Guvernul Bolojan nu a acționat (nici de această dată”) ”de capul lui” și pune într-o altă ”cheie” această lege controversată, avertizând totodată că există un alt pericol ce planează asupra sistemului privat de pensii, ca o consecință directă a loviturii date de Parlament:
”Este o directivă europeană. Practic în toată Europa este la fel. Și e posibil ca mulți să se sperie și să retragă anticipat banii de la pilonul 2 și 3, gândindu-se că, după aceea, ar putea avea mari probleme, întrucât cel mai mult s-a investit în titluri de stat. Părerea mea este că nu e bine ca oamenii să facă asta, pentru că scot toată suma acum, cheltuie alde fii-su la păcănele și după aceea se plâng că nu mai au bani”.
Cu alte cuvinte … am luat țeapă!
În rapoartele legate de Pilonul II de pensii, se arată că titlurile de stat reprezintă aproximativ 66,3% din activele fondurilor de pensii private. Și cum, în România, inflația este mai mare decât dobânda aplicată la titlurile de stat, cetățeanul este victimă sigură, pe termen lung, într-un scenariu în care rata inflației nu scade sub 6%.
Până acum, la momentul pensionării, beneficiarul putea să-și retragă toți banii odată. Asta însemna că primea valoarea totală acumulată în contul Pilon II — adică suma investită + randamentul realizat. De acolo, românul putea decide singur ce face cu banii: îi investea, îi păstra în valută, cumpăra aur, proprietăți etc. Și chiar dacă statul sau fondul aveau randamente sub inflație, puteai încerca să-ți protejezi valoarea reală prin decizii proprii (de exemplu, conversia într-o monedă mai stabilă sau într-un activ real). Cu alte cuvinte: aveai libertatea de a compensa erodarea valorii banilor prin decizie personală.
Noua lege prin care ni se impune retragerea a cel mult 30 % din sumă, urmând ca restul de 70% să fie plătit eșalonat, pe maximum 8 ani, printr-un “fond de plată”, este o nouă găselniță a statului sufocat de deficitul bugetar de ”a-și scoate pârleala” tot pe spatele cetățenilor.
Ce înseamnă asta în practică?
- Nu mai ești proprietar efectiv asupra banilor tăi în sens operațional,
2. Ești ”creditor pe termen lung” al sistemului — primești rate lunare în lei, pe 8 ani.
3. Dacă inflația continuă să fie mai mare decât dobânda obținută de acel fond, valoarea reală a banilor primiți în ultimii ani scade semnificativ.
Exemplu simplificat:
Ai 200.000 lei în Pilon II la pensionare. Retragi 30 % = 60.000 lei imediat. Restul (140.000 lei) se plătește eșalonat pe 8 ani = 17.500 lei/an. Dacă inflația e 8%/an și randamentul Pilonului e doar 5%, fiecare an de întârziere înseamnă pierdere de 3% din puterea de cumpărare. După 8 ani, puterea reală totală a celor 140.000 lei e de fapt echivalentul a ≈ 110.000 lei de azi, adică o pierdere de 30.000 lei în valoare reală.
–
Vechea lege era, evident, mai avantajoasă pentru cetățeanul pensionar, în special dacă inflația e persistent mai mare decât randamentele titlurilor de stat, statul are deficit și emite titluri cu dobândă mică, iar leul se depreciază față de alte valute.
În acele condiții, retragerea integrală imediată era o formă de autoprotecție financiară, pentru că aveai posibilitatea să transformi rapid banii în altă formă de valoare, înainte ca inflația să-i topească.
Quid prodest?!
De fapt, aceasta este întrebarea ”de căpătâi”! Cu siguranță, noua lege ”a fărădelegii” folosește statului român, pentru că fondurile Pilonului II și III sunt obligate să păstreze o mare parte din bani în titluri de stat, ceea ce oferă guvernului finanțare ieftină; dacă nu se retrag sume mari simultan, statul nu trebuie să “răscumpere” titlurile (adică să dea bani înapoi fondurilor), deci e o formă de control al lichidității și al datoriei publice. Și administratorii de fonduri au de câștigat, pentru că vor avea active stabile mai mult timp și comisioane continue.
Doar cetățeanul pierde, ”pe toate fronturile”, în acest joc economic, pentru că nu mai are libertate de decizie, privește neputincios cum scade valoarea reală a economiilor sale, fără protecție împotriva inflației.
În esență, noua lege mută, cu cinism, riscul inflației și al devalorizării dinspre stat către cetățean.