Amalia Mihăilescu, cel mai bun contabil al județului, devoalează hibele sistemului local
De 20 de ani, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) aniversează, în fiecare an, la data de 13 iulie, Ziua Națională a Contabilului Român. Și anul acesta, pe măsura obiceiului, s-a lăsat cu mese întinse la ”Bella Italia”, luni, 15 iulie a.c.; dar nu înainte de discursurile obligatorii și dezbaterile pe tema ”Era smart accounting: Contabilitatea, de la A la AI”!
Invitații, numai unu și unu, în frunte cu primarul Marian Dragomir și subprefectul Virginia Loredana Badiu, plus oaspeți cu ștaif din Galați, au putut să se minuneze aflând cât de bine le merge cu digitalizarea instituțiilor publice locale! Au fost câteva voci care au dorit să discute despre adevăratele probleme cu care se confruntă contabilii, în universul fiscal imprevizibil din România, dar li s-a atras atenția că ”nu e nici locul, nici momentul”, că lumea a venit să se distreze, nicidecum să se indispună cu astfel de chestiuni prozaice.

În fine, cel mai important aspect este legat de faptul că din cei aproximativ 600 de contabili brăileni, unul a câștigat locul I, pentru a 8-a oară consecutiv, pentru activitatea din anul precedent. Este vorba despre Amalia Mihăilescu care a reușit să se claseze și pe un onorabil loc 5, la nivel național, în Topul Contabililor de Top, realizat de CECCAR România. Iar d-na Mihăilescu, profesionist cu 40 de ani experiență în spate și aproximativ 180 de clienți pe firmă, ne-a vorbit despre particularitățile digitalizării la Brăila unde nici acum nu se rezolvă nimic online, dacă nu vii și cu geamantanul de documente după tine. Acest aspect, coroborat cu mult-prea desele modificări ale Codului fiscal, lovește direct în micile afaceri de familie. Asta ca să nu ne mai întrebăm de ce se depopulează județul, de ce se închid afacerile pe bandă rulantă, iar brăilenii își iau lumea în cap!
Cum ați caracteriza perioada actuală, din punctul de vedere al micilor întreprinzători particulari?
Amalia Mihăilescu: Cu siguranță, perioada actuală este cea mai grea dintre toate cele pe care le-am traversat, de la Revoluție încoace. Și asta, în primul rând, din cauza faptului că fiscalitatea se schimbă foarte des. Din 1990, Codul fiscal se schimbă de cel puțin două-trei ori pe an, de nu mai știi ce și cui trebuie să aplici modificările succesive. De asemenea, presiunea taxelor foarte mari este foarte greu de gestionat. Și se adaugă și așa-zisa digitalizare care, la Brăila, nu își produce efectele. Trimiți documentele online, dar funcționarii din instituții vor, în continuare, și dosare în format fizic deși, conform legii, nu ar mai trebui să ceară documente pe hârtie, pentru că toate sunt pe site-ul nostru și le pot accesa de acolo. Și dacă nu te conformezi, la Brăila îți sunt efectiv respinse dosarele. Eu am mers la Casa Județeană de Pensii să depun acte pentru mine și mi s-au cerut adeverințe de la toate locurile de muncă. Asta în condițiile în care ministrul Muncii spunea, chiar zilele trecute, că toate informațiile, din 2001 încoace, sunt încărcate în sistem și nu e necesar să plimbăm atâtea hârtii. Am încercat să îi explic funcționarei de la Casa de Pensii aceste lucruri, dar nici nu a vrut să audă, deși știa că sunt de meserie și știu despre ce vorbesc. ”Altul la rând!”. Așa că am fost nevoită să aduc zeci de adeverințe, altfel nu puteam să depun dosarul de pensionare. Și ca să închei, din ce mi-au spus colegii, în restul țării se poate cu digitalizarea, pe partea noastră de lume, ba!”.
Cum se adaptează mediul privat local la lipsa de predictibilitate fiscală?
Amalia Mihăilescu: ”Mulți nu se pot adapta și pun lacătul pe ușă. Noi, spre exemplu, avem în fiecare lună cel puțin doi clienți care radiază firmele și fie pleacă din țară, fie se pensionează sau, dacă au noroc, se angajează la stat”.