Avem un singur procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și niciunul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăței. Inclusiv structurile DIICOT riscă să fie desființate. Semnalul de alarmă tras de Parchetul General.
Comunicatul de presă trimis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra unei inițiative legislative care, practic, ar arunca în haos sistemul de justiție din România. Este vorba despre proiectul ordonanței de urgență
privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, prin care se urmărește, printre altele, „anularea” posturilor vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență. Cum în Justiție avem deja o mare problemă din cauza deficitului de personal, este de așteptat ca adoptarea, în această formă, a actului normativ, să blocheze un sistem care generează oricum probleme, din mai multe motive.
”Aplicarea acestor dispoziții în cazul parchetelor ar crea premisele unui blocaj în activitatea judiciară, cunoscute fiind dificultățile cu care acestea se confruntă (nenumărate parchete au posturi vacante și/sau au înregistrat o încărcătură pe procuror peste media națională). În prezent la nivelul parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3040 posturi, reprezentând un procent de 29,70%”, se precizează în comunicat.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud funcționează cu câte un singur procuror, iar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăței (judecătorie desființată), toate posturile sunt vacanțe. Alte zeci de unități de parchet din țară funcționează tot ”pe avarie”, cu câte un singur procuror în schemă.
”Un număr semnificativ de parchete funcționează cu mai puțin de jumătate din personalul aferent schemelor de personal actuale (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, Parchetul de pe lângă Tribunalele Alba, Călărași, Ialomița, Constanța, Tulcea, Mehedinți, Olt, Galați, Brăila, Vrancea, Vaslui, Satu Mare, Arad, Caraș Severin). Un impact negativ asupra funcționării sistemului judiciar va produce și aplicarea dispozițiilor art. VII din proiectul de act normativ, care prevăd desființarea structurilor de parchet organizate ca birouri”, ceea ce ar conduce, se mai precizează în document, ”la desființarea de facto a structurilor teritoriale ale DIICOT din respectivele județe, cu consecințe greu de estimat în ceea ce privește capacitatea de luptă împotriva criminalității organizate”.
”Nu în ultimul rând, aplicarea dispozițiilor art. X alin. (1) din proiectul de act normativ care impun ca raportul funcții de conducere – funcții de execuție să nu depășească 10% ar presupune reducerea funcțiilor de conducere la nivelul Ministerului Public la cifra de 300, în condițiile în care Ministerul Public este structurat în 240 de parchete şi două direcții specializate (fiecare cu organizarea sa internă), fiecare dintre aceste entități trebuind să aibă minim un procuror cu funcție de conducere pentru a putea funcționa.
În atare condiții, reducerea ponderii funcțiilor de conducere nu se poate realiza fără o reorganizare totală a structurii actuale a instanțelor și corelativ a Ministerului Public (spre exemplu, un număr de 105 dintr-un total de 176 de unități de parchete de pe lângă judecătorii sunt catalogate drept unități mici sau foarte mici, cu o schemă de 3 până la 5 procurori).
Prin prisma tuturor acestor considerente, dată fiind situația concretă a parchetelor și pentru a evita producerea unor consecințe devastatoare asupra activității instituțiilor din sistemul judiciar, în cursul zilei de astăzi (4 august a.c.), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Ministrului Justiției o adresă prin care solicită ca actul normativ preconizat a fi adoptat să nu fie aplicat instituțiilor din cadrul sistemului judiciar”.
