Partidul AUR readuce în atenția publică subiectul ”alegerea primarilor și președinților de Consilii județene în două tururi”, prin depunerea în Parlament a unui proiect legislativ de modificare a Legii nr. 115/2015.
Primarii și președinții de Consilii Județene trebuie să fie aleși printr-un sistem majoritar în două tururi, se precizează în inițiativa legislativă, cu organizarea celui de-al doilea tur la două săptămâni de la primul, în situația în care niciun candidat nu obține majoritatea voturilor valabil exprimate de alegători.
Inițiatorii susțin că actuala procedură de vot pentru alegerile locale „și-a arătat limitele în ceea ce privește capacitatea acelor aleși de a genera o dezvoltare locală în strânsă legătură cu interesele cetățenilor”. În plus, ”scrutinul în două tururi pentru alegerile locale nu reprezintă o noutate în politica românească, întrucât acest sistem a funcționat până în anul 2012”.
De ce depune AUR proiecte de legi pe care știe că Parlamentul le va respinge?
Mulți români se întreabă de ce partidele din Opoziție depun proiecte de legi pe care știu că Parlamentul le va respinge, iar răspunsul este foarte simplu: în politică, un proiect de lege nu are întotdeauna scopul de a deveni realitate imediată; el servește adesea ca un instrument de comunicare și poziționare. Prin urmare, chiar dacă șansele de adoptare sunt minime, depunerea unei astfel de inițiative este o mișcare strategică calculată.
Să analizăm motivele inițiativei AUR.
1. În primul rând, AUR, ca principal partid de opoziție care, în sondajele recente, surclasează clar oricare dintre partidele aflate la guvernare, își consolidează profilul de „Alternativă”. Prin propunerea votului în două tururi, se poziționează împotriva „establishment-ului” (PSD și PNL). Partidele mari profită cel mai mult de sistemul actual (într-un singur tur), deoarece primarii lor în funcție au o vizibilitate mare și pot câștiga cu 30-35%, chiar dacă restul comunității dorește o schimbare. AUR vrea să arate că ei sunt cei care „luptă pentru democrație” și pentru o legitimitate mai mare a aleșilor.
2. În al doilea rând, AUR dorește să expună încă o dată, ”blatul” dintre partidele mari și ”sateliții” mai mici ale acestora. Dacă proiectul ajunge la vot și este respins de conglomeratul PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități Naționale, AUR obține un argument electoral puternic: poate spune alegătorilor că „partidele vechi” se agață de putere prin mecanisme nedemocratice și se protejează reciproc pentru a nu pierde controlul asupra primăriilor și consiliilor județene.
3.. Interesul electoral direct. Pentru un partid mai nou sau în creștere, sistemul într-un singur tur este un dezavantaj major: voturile anti-sistem se împart între mai mulți candidați, iar primarul în funcție câștigă ușor; în varianta alegerilor în două tururi, în turul al doilea, forțele de opoziție s-ar putea uni în jurul candidatului AUR (dacă acesta intră în finală), oferindu-i o șansă reală de a câștiga primării pe care altfel nu le-ar putea obține.
4. Chiar dacă proiectul pică acum, AUR introduce tema în spațiul public, pregătind astfel terenul pentru alegerile din 2028 și pentru eventualele alianțe politice. De asemenea, îi ajută să își activeze baza de susținători pe o temă care ține de „reforma clasei politice”.
5. Ocuparea spațiului mediatic. Depunerea unei inițiative legislative este o metodă eficientă de a genera știri și dezbateri. Într-o perioadă în care agenda publică este aglomerată, AUR reușește astfel să impună un subiect care îi avantajează discursul politic.
Precum spuneam anterior, această strategie nu este unică pentru AUR. În trecut, și alte partide aflate în opoziție au depus proiecte similare, știind că vor fi respinse, tocmai pentru a forța partidele de la putere să voteze „împotriva democrației” în fața camerelor de filmat
