Fonduri doar până în octombrie pentru cazurile critice
În timp ce scena politică de la București este dominată de strategii de izolare și de refuzul formării unei majorități sub pretextul unui absurd „cordon sanitar”, sintagmă stereotipă nelipsită din discursurile președintelui și ale altor „portavoci” similare, efectele instabilității guvernamentale încep să se resimtă direct în teritoriu.
Fapt: De câteva luni, România se scufundă încet și sigur, „la cârmă” cu un guvern interimar condus de demisul Ilie Bolojan, Executiv cu atribuții limitate aflat în imposibilitatea legală de a rezolva probleme structurale majore. Iar blocajul de la centru se va traduce, foarte curând, în blocaje grave pentru sistemul medical din Brăila.
Semnalul de alarmă: Fonduri doar până în octombrie!
Vulnerabilitatea sistemului de urgență nu este o simplă speculație politică, ci o certitudine confirmată acum două zile. Pe 9 septembrie, Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a lansat un avertisment clar: bugetul alocat serviciilor de Urgență și Ambulanță acoperă cheltuielile de funcționare doar până în luna octombrie. În traducere liberă: fără o rectificare bugetară rapidă, Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) și serviciile de ambulanță riscă să rămână fără resurse de bază, de la medicamente și materiale sanitare, până la combustibil.
Iar marea problemă este una de natură juridică: un guvern interimar nu are dreptul legal de a adopta o rectificare bugetară prin ordonanță de urgență pentru a suplimenta aceste fonduri. Singura cale legală este instalarea unui guvern cu puteri depline, un proces blocat în acest moment de oportunismul calculelor electorale și politice din Parlament.
Discrepanța din teritoriu: Spitalele județene versus serviciile de urgență
La Brăila, realitatea administrativă scoate la iveală o fractură majoră între ceea ce poate gestiona autoritatea locală și ceea ce depinde exclusiv de București. Și chiar dacă președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Chiriac, dă asigurări liniștitoare, susținând că unitățile medicale aflate în subordinea directă a județului au fondurile asigurate pentru perioada următoare, recunoaște totuși că ”linia roșie” a urgențelor rămâne complet descoperită:
„Noi avem grijă, la Spitalul Județean, de tot ce înseamnă medicamente, plata utilităților la zi și așa mai departe. Spitalul nu are datorii, avem medicamente, avem tot ce ne trebuie, așa încât să funcționeze într-un climat de normalitate. Avem rectificare bugetară în luna decembrie sau în luna noiembrie, astfel încât să dăm bani spitalului (…) ca în ianuarie, februarie, martie să nu avem niciun fel de sincopă”, susține Chiriac. „Plata pentru UPU și Ambulanță nu ține de noi, ține de Guvern”, subliniază însă, șeful CJ Brăila.
Adică, din punct de vedere legislativ, Ambulanța și Unitățile de Primiri Urgențe sunt finanțate direct de la bugetul de stat, prin canale guvernamentale. În lipsa acestor viramente, managementul local devine neputincios, neavând pârghii legale.
”Pacienții sunt în spitale, cei care au alte probleme, sunt în libertate!”
În acest context de incertitudine, era de așteptat ca discursul liderilor locali la adresa premierului interimar Ilie Bolojan și a ”strategilor pro-europeni” de la București (preocupați de orice altceva din afară, mai puțin de siguranța propriilor cetățeni) să devină virulent, reflectând frustrarea din teritoriu față de lipsa de soluții executive:
„Partea dureroasă este că unii oameni din fruntea țării, adică dl Bolojan și guvernul interimar, nu se gândesc la noi, la români. Noi am spus-o de fiecare dată, dar văd că ei nu înțeleg, sunt autiști. Se spune că pacienții sunt în spitale, cei care au alte probleme, sunt în libertate!”, a declarat Francisk Chiriac.
Dincolo de termenii specifici unui discurs politic de opoziție, fondul problemei rămâne unul de o gravitate extremă. Strategiile politice de izolare și amânarea formării unui guvern stabil dăunează direct funcționării instituțiilor publice de bază. Dacă luna octombrie va prinde Serviciul de Ambulanță Județean Brăila și UPU în incapacitate de plată sau fără resurse logistice, responsabilitatea va aparține în totalitate decidenților de la nivel central. Refuzul de a genera o soluție politică stabilă și menținerea unui guvern interimar fără pârghii de acțiune riscă să transforme o criză politică într-o criză medicală fără precedent.
Medicii și tot personalul medical devine astfel ostaticul unui joc politic iresponsabil. Acești oameni vor fi nevoiți să dea explicații familiilor pacienților, deși adevărata culpă (atât morală, cât și penală, în caz de dezastru) aparține în exclusivitate celor care blochează funcționarea statului la Centru.
Amintiți-vă declarația lui Klaus Iohannis din 2015, după tragedia de la Colectiv: ”A fost nevoie să moară oameni pentru ca Guvernul să demisioneze”. Cinismul nedisimulat al fostului președinte poate deveni un ”déjà-vu”. Cui prodest?!
