Colegii brăilene „cu dedicație”, potrivit Legilor Educației din 2023
Parlamentul României a reușit să bifeze o nouă performanță greu de egalat în istoria legislativă, transformând viitorul educației într-o comedie absurdă. Într-o sesiune maraton dominată de graba politică, deputații au adoptat un proiect de lege care modifică regulile de admitere la liceu, dar care conține o gafă uriașă: textul final prevede, în mod simultan, atât amânarea până în 2029, cât și anularea completă a examenului suplimentar organizat de liceele de elită. Această „dublă admitere”, introdusă prin Legile Educației din 2023, a fost intens contestată de societatea civilă, fiind considerată o barieră profund discriminatorie pentru zeci de mii de elevi.
Cum se votează o lege imposibil de pus în aplicare
Deși opinia publică s-ar putea gândi că aleșii poporului au ridicat mâna prin somn, realitatea din spatele ușilor închise ține de un mecanism birocratic haotic. În cadrul Comisiei pentru Învățământ, partidele ”mânate” de graba electorală au încercat să împace “și capra și varza”. PSD a depus un amendament pentru amânarea testării, în timp ce AUR a cerut radierea ei definitivă. În loc să aleagă o variantă logică, funcționarii au lipit ambele propuneri în raportul final prin tehnica „copy-paste”. Ulterior, în plen, deputații au votat proiectul la pachet, pe baza directivelor de grup, fără ca marea majoritate să realizeze că au aprobat un text juridic imposibil. Explicația neoficială din culise a fost una de un cinism pur: „Să treacă rapid de noi ca să dăm bine la public, se va repara totul la Senat”.
AUR: „Amânarea nu este o soluție”
În contextul acestui haos, AUR a solicitat eliminarea definitivă a acestei portițe legislative care favoriza doar anumite unități școlare. Reprezentanții formațiunii din Opoziție subliniază că pasarea problemei către viitoarele guverne nu reprezintă o rezolvare corectă pentru elevi. În comunicatul oficial, poziția partidului este formulată fără echivoc: „AUR solicită renunțarea definitivă la admiterea separată organizată de licee, nu doar amânarea aplicării prevederii”.
Opoziția formațiunii față de acest dublu examen nu este de dată recentă, ci reprezintă o direcție asumată încă de la dezbaterea pachetului de legi din mandatul precedent. „AUR s-a opus încă din 2023 introducerii acestei excepții în Legea învățământului preuniversitar și avertizează că amânarea nu este o soluție atât timp cât documentul nu este corectat pentru a garanta un sistem național unitar și transparent de admitere pentru toți elevii”, se mai arată în documentul citat.
Părinții, între ușurare și furie: „O dovadă clară de incompetență”
Reacția asociațiilor de părinți și a comunităților civice a fost un amestec de satisfacție și profundă revoltă. Pe de o parte, familiile elevilor răsuflă ușurate că presiunea lor publică a blocat pentru moment implementarea dublei testări începând din 2027, care ar fi transformat ultimul an de gimnaziu într-un calvar psihic. Pe de altă parte, reprezentanții părinților taxează dur amatorismul din Parlament. Părinții reclamă că acest examen suplimentar este unul profund elitist, conceput ”cu dedicație” pentru marile colegii. Un astfel de sistem nu ar face decât să adâncească prăpastia socială, transformând admiterea într-o competiție financiară a familiilor care își permit să plătească averi pe meditații private. „Este inadmisibil ca viitorul copiilor noștri să fie legiferat cu picioarele, prin texte contradictorii”, au transmis liderii asociațiilor. Mesajul lor rămâne ferm: singura soluție acceptabilă este menținerea sistemului unic de repartizare computerizată, aplicat cu succes în ultimii 25 de ani, care asigură șanse egale pentru toți copiii, indiferent de statutul financiar sau de mediul din care provin.
Mingea este acum în curtea Senatului
După votul buclucaș din Camera Deputaților, actul normativ pleacă spre Senat, care este cameră decizională. Senatorii vor avea misiunea de a repara textul și de a tranșa definitiv această dispută. Asociațiile de părinți și partidele din opoziție au anunțat deja că vor monitoriza permanent dezbaterile din comisii pentru a se asigura că examenul paralel va fi radiat definitiv din lege, și nu doar ascuns ”sub preșul” unei amânări temporare.
Colegii brăilene „cu dedicație”
Dacă măsura „dublei examinări” ar fi rămas în vigoare, în județul Brăila ea s-ar fi aplicat, cel mai probabil, doar la cele trei mari colegii de elită. Legea din 2023 prevedea clar că acest drept îl au exclusiv liceele unde concurența la admitere este istoric foarte mare.
Privind clasamentele județene recente din august 2026 bazate pe rezultatele la Bacalaureat și pe mediile de admitere, instituțiile din Brăila care ar fi îndeplinit criteriile și ar fi avut interesul să organizeze examene proprii sunt:
● Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci” – liderul incontestabil al județului.
Cu o medie la Bacalaureat de 9,12 în 2026 și o promovabilitate de 100%, „Murgoci” are clase care intră constant în topul celor mai bune specializări din țară. Aici s-ar fi dat, cu siguranță, cea mai dură bătălie pe cele 50% din locuri scoase la examen separat;
● Colegiul Național „Nicolae Iorga”
Clasat pe locul doi în județ (medie la BAC 2026 de 8,64), acest colegiu atrage anual elita elevilor brăileni, în special la profilele de matematică-informatică și bilingv engleză. Concurența mare ar fi justificat pe deplin o testare suplimentară;
● Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” este o instituție istorică de prestigiu din Brăila, aflată constant pe podiumul educației locale. Cu un profil real puternic, conducerea ar fi optat probabil pentru testul separat pentru a selecta „la sânge” candidații la profilul de Mate-Info.
Eventual, o discuție similară ar fi putut apărea la Colegiul Național Pedagogic „D.P. Perpessicius”, dar de regulă liceele pedagogice au oricum o formă proprie de eliminare a candidaților prin probele de aptitudini (muzică, desen, dictat), așa că un examen teoretic suplimentar nu ar fi fost o prioritate pentru ei.
Prin urmare, dacă legea nu era blocată în Parlament, elevii din Brăila care ținteau o clasă de top la Murgoci, Iorga sau Bălcescu ar fi fost direct afectați și obligați să treacă prin ”furcile caudine” ale dublei examinări.
