Excusiv: Funcționari publici, oameni de afaceri din Brăila, Galați, Tulcea și Ialomița, dar și pescari de pe raza celor patru județe, au fost cercetați în cel mai impresionant dosar de braconaj, instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Oprea Dumitru, zis ”Titel Crăcănatu”, decedat în luna februarie a acestui an, încă mai figurează ca inculpat în ”Mafia Peștelui”, instanța de judecată urmând să se pronunțe cu privire la încetarea procesului penal împotriva sa.
Rețeaua
Potrivit rechizitoriului întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în zona de est a României, mai exact, pe raza județelor Brăila, Galați, Tulcea și Ialomița, a operat, vreme de 4 ani, cel mai complex grup de criminalitate organizată, specializat în capturarea și valorificarea speciilor din familia sturionului (cegă, viză, nisetru, păstrugă, șip și morun), protejate prin lege, pe perioadă nedeterminată, întrucât sunt pe cale de dispariție. Tentaculele rețelei se întindeau, potrivit procurorilor, până la cel mai înalt nivel al Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, cu precădere în interiorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați (ICDEAPA). Rețeaua, foarte bine structurată, cuprindea funcționari publici, oameni de afaceri din cele patru județe menționate, ONG-uri și asociații, plus zeci de pescari transformați în braconieri.
Materialul de urmărire penală este impresionant. În cele câteva sute de pagini, anchetatorii explică modul de operare al rețelei și evidențiază legăturile strânse dintre funcționarii statului român și braconieri, prejudiciul real fiind aproape imposibil de estimat, din cauza distrugerilor ireversibile produse faunei acvatice dunărene.
Doi brăileni se evidențiază în ”grupul infracțional organizat”, fiind primii beneficiari ai contractelor de prestări servicii încheiate între societățile pe care le administrau și ICDEAPA Galați. O altă ”piesă” importantă este un afacerist ialomițean, proprietar de restaurant, posesor de ambarcațiuni și unelte de pescuit, acuzat la rându-i de procurori că ar fi practicat și ar fi beneficiat de pe urma braconajului, la adăpostul contractelor de prestări servicii încheiate cu același ICDEAPA Galați.
Autorizații ”pe bandă”, pentru ”pescuit științific”
Pe de o parte avem funcționarii statului, angajați ai Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, de cealaltă parte avem oameni de afaceri și pescarii din solda lor, angajați sau colaboratori. Pescari și afaceriști deopotrivă sunt legați prin zeci de fire nevăzute, fac parte din aceleași asociații sau ONG-uri, cu obiect de activitate ”protejarea faunei acvatice”. Academia de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu Șișești” – ICDEAPA Galați are nevoie de colaboratori, așa că încheie contracte de comodat pentru ambarcațiuni și
contracte de prestări servicii cu businessman-ii, în scopul declarat de a captura sturionii pentru măsurători și de a-i elibera ulterior în mediul lor natural. Cu unul dintre brăileni ICDEAPA a încheiat, la un moment dat, și un contract de prestări servicii pentru a preda institutului sturionii capturați. Tot el a fost angajat cu contract de muncă, vreme de 3 ani, la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Mediului București, pentru derularea proiectului ”Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila km 375 și 175”. Avea drept principală atribuție de serviciu capturarea sturionilor ”în stare vie”, în vederea marcării cu mărci ultrasonice și eliberării în Dunăre, pentru monitorizarea comportamentului.
Totodată, oamenii de afaceri din Brăila și Ialomița au obținut pentru pescarii din subordine autorizații de pescuit în scop comercial sau chiar în scop științific, tot de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați. Anchetatorii spun că rețeaua s-a folosit din plin de aceste autorizații pentru a practica braconajul la o scară nemaivăzută, cu profit de câteva milioane de euro, vreme de cel puțin 4 ani, în perioada 2010 – 2014.
Potrivit anchetatorilor, rețeaua a funcționat vreme îndelungată, tocmai pentru că braconierii aveau permanent informații din interiorul instituțiilor de stat. Știau când se efectuau acțiuni de control pe Dunăre și ce zone vizau polițiștii de frontieră, ba chiar au aflat cu aproximație chiar și momentul perchezițiilor domiciliare care îi vizau, doar că nu au avut suficient timp la dispoziție să se anunțe unii pe alții.
”Crăcănatu” a avut ghinion
Oprea Dumitru, zis ”Titel Crăcănatu”, ”a picat pe tehnică”, în primăvara anului 2014, când a cumpărat doi pești, în greutate totală de 12 kg, de la unul din brăilenii din rețea. A fost acuzat de deținere, transport sau comercializare fără documente legale a peștelui, icrelor ori a produselor din pește obținute din pescuit.
”Crăcănatu” nu a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost ulterior trimis în judecată. A decedat în februarie 2023, dar a continuat să apară pe lista inculpaților din acest dosar, aflat pe rolul Tribunalului Galați. Urmează ca instanța să se pronunțe cu privire la încetarea procesului penal, în cazul său.
Ceilalți inculpați, asimilați rețelei de braconaj, sunt judecați în două dosare penale (cel inițial și celălalt rezultat prin disjungere), pentru constituirea unui grup infracțional, abuz în serviciu (în cazul angajaților statului), complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și deținerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peștelui, icrelor ori a produselor din pește obținute din pescuit.
