Judecătorii și procurorii cer retragerea proiectului de lege care le-ar înjumătăți pensiile și ar mări vârsta de pensionare
Printr-un comunicat postat pe site-ul Tribunalului Brăila, magistrații anunță că începând de marți, 27 august a.c., amână, pe perioadă nedeterminată, soluționarea cauzelor civile și penale, cu doar câteva excepții, din cauza proiectului de lege prin care Executivul dorește să modifice atât cuantumul și modul de calcul al pensiilor de serviciu sau ”speciale” – sintagmă uzitată pe ”scară largă”, cât și durata activității magistraților, plus vârsta de pensionare.
Comunicat de presă – Tribunalul Brăila
Adunarea generală a judecătorilor Tribunalului Brăila s-a întrunit în data de 26 august 2025, cu scopul exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi pentru luarea unor măsuri necesare în vederea protejării statutului magistraţilor şi a independenţei justiţiei.
Prin Hotărârea nr.2/26.08.2025 s-a solicitat ferm retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților din Pachetul doi de măsuri fiscale promovat de Guvernul României, urmând ca eventualele propuneri de modificare a legii să fie discutate în procedură parlamentară precum şi încetarea campaniei agresive împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă.
Începând cu data de 27.08.2025 și până la retragerea proiectului de lege, s-a hotărât amânarea soluționării cauzelor, cu excepția:
În materie penală:
– cauzele având ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurilor preventive şi asiguratorii;
– cauzele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical;
– cererilor privind emiterea mandatelor de supraveghere tehnică sau percheziţie domiciliară;
– alte cauze apreciate de judecător ca fiind de extremă urgentă.
În materie civilă, în funcție de competența fiecărei secții, cauzelor care vizează:
– măsuri de protecție a minorilor – plasament de urgenţă (ordonanţă preşedinţială), încredinţare în vederea adopţiei, încuviinţare adopţie;
– măsuri asigurătorii;
– ordonanța președințială în materia Minori şi Familie în cazurile ce vizează situaţii de risc care pot pune în pericol viaţa şi integritatea minorilor şi necesitatea acordării/stabilirii de tratamente medicale;
– răpirile internaţionale de copii;
– internarea medicală nevoluntară;
– ordin de protecție;
– suspendare executare act administrativ;
– suspendare grevă / acțiune în constatarea nelegalității grevei;
– alte cauze apreciate de judecător ca fiind de extremă urgentă.
Judecătorii își vor îndeplini atribuțiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare și regularizare a cererilor, studiul individual și formarea profesională continuă, precum și alte atribuții legale și regulamentare (cu excepția judecării cauzelor, în afara cazurilor menționate anterior.
Contributivitate = muncă mai multă, bani mai puțini
Potrivit adevărul.ro, în urma analizei datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice, rezultă că în luna iulie, la nivel național, 5696 de magistrați aveau pensie ”specială”, dintre care doar 2.560 încasează pensii bazate pe contributivitate, restul de 3.136 fiind plătite din bugetul statului. Aceeași sursă a concluzionat, în baza modificărilor anunțate de Guvernul Bolojan, că pensia unui magistrat ar urma să scadă cu aproape 50%, pentru că reforma pensiilor speciale propune aplicarea unei cote de 70% din salariul net aflat în plată, în loc de 80% din salariul brut aflat în plată, ceea ce înseamnă că, în prezent, pensia unui magistrat este mai mare decât salariul încasat pe perioada desfășurării activității.
Proiectul de lege privind restructurarea pensiilor de serviciu ale magistraților și ale personalului auxiliar din instanțe și parchete mai propune, printre altele:
- stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
- instituirea unei condiţii de vechime minime în muncă de cel puţin 35 de ani.
