La invitația autorităților statului român, la data de 25 martie a.c., Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a deschis o misiune de observare pentru alegerile prezidențiale repetate din 4 mai, din România. Misiunea condusă de Eoghan Murphy este formată din 13 experți internaționali cu sediul la București și 22 de observatori pe termen lung, detașați în toată țara începând cu 2 aprilie. Experții internaționali vor rămâne în România până la finalul acestor alegeri prezidențiale.
Potrivit osce.org, ”observatorii vor monitoriza îndeaproape toate aspectele esențiale ale alegerilor, cum ar fi desfășurarea campaniei, inclusiv pe rețelele sociale, activitatea administrației electorale la toate nivelurile, legislația electorală și punerea sa în aplicare, finanțarea campaniei electorale, acoperirea mediatică, precum și soluționarea disputelor electorale. Observatorii vor evalua, de asemenea, implementarea recomandărilor anterioare ODIHR privind alegerile”.
În acest context, la începutul campaniei electorale, o echipă formată din trei observatori (un român și doi reprezentanți din țările nordice) au ajuns și la Brăila, unde au discutat cu reprezentanții partidelor politice parlamentare, așa cum au confirmat, pentru ZC, PSD, AUR și SOS.
Cum era de așteptat, partidele din Opoziție, AUR și SOS România, au reclamat ”anularea ilegală a alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024”, excluderea ”abuzivă” a unor candidați pentru alegerile din 4 mai 2025 și parțialitatea mass-media mainstream, pentru favorizarea ”oamenilor sistemului” înscriși în cursa electorală, în detrimentul altor candidați (independenți sau nu), despre care fie s-a discutat doar în termeni negativi, fie nu s-a vorbit deloc..
Așa cum a precizat Gabriel Dima, purtătorul de cuvânt al organizației județene, AUR Brăila și-a manifestat îngrijorarea cu privire la o posibilă repetare a scenariului din 6 decembrie 2024, în sensul că nu a exclus o altă anulare a scrutinului electoral, pe aceleași considerente ca în 2024, în timp ce SOS, prin liderul organizației brăilene, prof. Ionel Alexandru, a vorbit reprezentanților OSCE despre excluderea ”ilegală” a Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială încă din luna octombrie a anului trecut.
În Raportul interimar realizat de OSCE (ODIHR), pentru prima jumătate a campaniei electorale, au fost punctate mai multe nereguli, cele mai importante fiind:
- Anularea alegerilor din 2024 nu a fost suficient justificată;
- Ordonanța de Urgență a guvernului care a schimbat ”jocul electoral” cu mai puțin de patru luni înainte de ziua alegerilor, a fost adoptată fără consultare publică;
- Modul netransparent de finanțare a instituțiilor mass-media:
- Finanțări ciudate pentru anumiți candidați, înainte de începerea propriu-zisă a campaniei electorale.
Raport preliminar OSCE
La doar o zi după primul tur al alegerilor prezidențiale repetate, la data de 5 mai a.c., OSCE a întocmit Raportul preliminar, în care sunt reiterate multe dintre concluziile raportului interimar, dar criticile la adresa instituțiilor statului angrenate în procesul electoral, dar și la adresa mass-media aservită politic, sunt mult mai detaliate. Pe de altă parte, referirile la alegerile anulate din 6 decembrie nu mai conțin aceeași notă de critică obiectivă, așa cum se va vedea în fragmentul legat de acest subiect, unde recomandările Comisiei de la Veneția sunt prezentate parțial, fiind omis esențialul. La fel, printre reproșurile la adresa prestației Consiliului Național al Audiovizualului, se menționează, în mod ciudat, faptul că CNA nu are amenzi suficient de mari, fără nicio referire la plângerile unei părți importante a presei, cu privire la modul părtinitor în care sunt ”împărțite” aceste amenzi.
Iată câteva din concluziile Raportului preliminar ce poate fi citit integral aici:
”Candidaților li se cere să depună 200.000 de semnături de susținere, un număr considerat prea mare în conformitate cu bunele practici internaționale și apreciat de unii candidați ca fiind o povară excesivă pentru eforturile lor de înregistrare. Legea nu prevede proceduri suficient de detaliate pentru colectarea sau verificarea semnăturilor de susținere, iar revizuirea de către BEC s-a limitat la conformitatea formală. BEC a înregistrat 12 candidați din 25 de cereri și a respins 13 pentru neîndeplinirea cerințelor privind eligibilitatea sau documentele. Doi candidați au fost respinși pe baza unor hotărâri anterioare ale CCR care au conchis că nu au îndeplinit cerințele constituționale incluse în jurământul prezidențial. Per ansamblu, aplicarea criteriilor de eligibilitate derivate din jurisprudența CCR a compromis transparența și previzibilitatea juridică și nu a oferit mecanisme de protecție împotriva unei aplicări arbitrare, ceea ce a afectat caracterul inclusiv al înregistrării”.
”Libertatea presei este respectată, în general, iar peisajul mediatic este în mare parte pluralist, existând numeroase televiziuni și posturi de radio publice și private; totuși, acest aspect este subminat de o finanțare extinsă și netransparentă din partea partidelor politice. Radiodifuzorii sunt obligați prin lege să asigure o reflectare echitabilă, echilibrată și imparțială a campaniei, oferind timp de antenă egal și gratuit tuturor candidaților la președinție, și monitorizarea mass-mediei efectuată de către LEOM ODIHR a arătat că radiodifuzorul public a respectat, în general, prevederile legale; modul de reflectare al radiodifuzorilor privați arată afilierile lor politice. Cu toate acestea, lipsa informațiilor detaliate despre platformele candidaților, reflectarea limitată în programele de știri și lipsa unei distincții clare între diferitele formate de acoperire mediatică, inclusiv plătite și gratuite, au afectat capacitatea alegătorilor de a face o alegere informată. În contradicție cu recomandările ODIHR anterioare, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) nu a efectuat o monitorizare cantitativă a mass-media, iar sancțiunile care nu sunt suficient de descurajante i-au limitat capacitatea de a pune în aplicare cerințele legale”.
”În alegerile anulate din noiembrie, candidatul independent Călin Georgescu și Elena Lasconi de la Uniunea Salvați România (USR) au primit 23, respectiv 19 la sută din voturi, trecând astfel în turul doi.1 Pe 2 decembrie, Curtea Constituțională a României (CCR) a validat rezultatele alegerilor, neinvocând vreo dovadă de nereguli majore. Cu toate acestea, la 4 decembrie, rapoarte cu informații desecretizate au evidențiat o manipulare coordonată pe platformele de socializare, precum și încălcări ale prevederilor privind finanțarea cu privire la campania domnului Georgescu. Acționând din oficiu pe baza acestor rapoarte, CCR a anulat alegerile din 6 decembrie și a dispus reluarea, în timp ce pregătirile pentru turul doi erau deja în curs și începuse votul în afara țării. Anularea a stârnit o serie de reacții, inclusiv critici din spectrul politic legat de lipsa informațiilor despre natura și impactul neregulilor, precum și despre temeiul deciziei. Aceasta a intensificat dezbaterea publică cu privire la mecanismele de protecție ale proceselor democratice.4 În ianuarie 2025, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a emis o opinie urgentă privind anularea rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale, subliniind necesitatea unei reglementări și a unor remedii legale clare. Pe 8 ianuarie, guvernul a decis ca alegerile repetate să aibă loc pe 4 mai.6 În 26 februarie, Parchetul a deschis o anchetă penală cu privire la campania domnului Georgescu pentru presupuse încălcări legat de finanțarea campaniei, instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, diseminare de informații false și asociere cu o organizație care promovează opinii fasciste, rasiste, xenofobe și antisemite”.
”Mai mulți reprezentanți ai partidelor politice, organizații ale societății civile și entități massmedia au remarcat prezența la scară largă a unor comportamente neautentice online, în campanie. Acestea au inclus încercări de a influența vizibilitatea postărilor și utilizarea boților sau a fermelor de trolli și a materialelor generate cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a amplifica sau suprima conținutul aparținând candidaților. (…) Până în ziua alegerilor, BEC a publicat 1.479 de decizii cu privire la plângeri legate de campania online, în mare parte depuse de persoane fizice, ducând la 744 decizii de eliminare referitor la 5.188 de postări. Trei partide politice au depus plângeri: PNL a depus una, care a fost respinsă, USR a depus cinci, ceea ce a dus la eliminarea a șapte postări, în timp ce AUR a depus 158 de sesizări, ducând la eliminarea a 154 de postări. Majoritatea acestor materiale de campanie vizate au fost publicate de persoane fizice declarate actori politici, fără etichetarea necesară, sau de conturi considerate neautentice”.
”Peisajul mediatic este divers, cu numeroase televiziuni, posturi de radio și portaluri de știri online publice și private. În timp ce mediul este în general considerat propice pentru libertatea presei, pluralismul este distorsionat de finanțare extinsă și netransparentă din partea partidelor politice, lucru care contribuie la autocenzură și care facilitează clientelismul între actorii politici și mass-media, în contradicție cu bunele practici internaționale. În ultimii ani, au existat mai multe atacuri și presiuni la adresa jurnaliștilor, fiind raportate inclusiv campanii de denigrare și cazuri de supraveghere. Majoritatea interlocutorilor aparținând mass-media, intervievați de LEOM ODIHR, au remarcat, de asemenea, o creștere a numărului de acțiuni strategice în instanță împotriva jurnaliștilor și dificultăți în accesarea informațiilor publice”.
”În timpul campaniei, CNA-ul a emis 13 sancțiuni. Amenda maximă aplicabilă nu este considerată a constitui un mijloc efectiv de descurajare a încălcărilor. În general, lipsa monitorizării radiodifuzorilor naționali, alături de un mecanism de sancționare insuficient de descurajant, a limitat capacitatea CNA de a aplica în mod eficient cerințele legale privind reflectarea campaniei”.
”Monitorizarea mass-media de către LEOM ODIHR a arătat că radiodifuzorii au reflectat campania în principal în programe de actualități și talk-show-uri, în timp ce reflectarea în programele de știri a fost limitată. Postul public TVR a reflectat toți competitorii într-o manieră echilibrată, în linie cu prevederile legale, și a organizat o serie de programe de dezbateri cu candidați sau reprezentanții acestora. ProTV nu a reflectat campania dincolo de menționări limitate în știri. Afilierea politică a majorității radiodifuzorilor privați s-a văzut în reflectarea pe care au făcut-o. În plus, în ultimele zile de campanie, candidații au apărut la Digi24, Realitatea Plus TV și Antena 3 CNN, în emisiuni moderate de prezentatori proeminenți, care păreau să fie interviuri sau conversații, dar au fost marcate drept promovare electorală. A3 CNN a dedicat cea mai mare parte a reflectării domnului Antonescu (20 la sută), domnului Dan (18 la sută), doamnei Lasconi (15 per cent) și domnului Ponta (12 la sută), portretizându-l în mare parte pozitiv și neutru pe domnul Antonescu, neutru și negativ pe domnul Dan, neutru pe doamna Lasconi, și negativ și neutru pe domnul Ponta. Digi24 l-a reflectat în mod semnificativ pe domnul Antonescu (19 la sută), pe domnul Dan (15 la sută), pe doamna Lasconi (15 la sută), pe domnul Ponta (13 la sută) și pe domnul Simion (9 la sută). În timp modul de reflectare a fost în general în mare parte unul neutru, domnul Antonescu a fost reflectat uneori pozitiv, iar domnii Ponta și Simion uneori negativ. Realitatea Plus TV a dedicat cea mai mare parte a reflectărilor domnului Simion (17 la sută) pe un ton pozitiv și neutru, domnului Dan (17 la sută) și domnului Ponta (15 la sută), portretizându-i în mare parte negativ, iar domnului Antonescu (10 la sută) pe un ton neutru, dedicând totodată o perioadă semnificativă de timp activităților candidatului la președinția din 2024, Călin Georgescu (13 la sută), în principal pe un ton pozitiv sau neutru. România TV l-a reflectat în principal pe domnul Ponta (33 la sută) pe un ton neutru sau pozitiv, în timp ce domnul Antonescu, domnul Dan și domnul Simion au fost portretizați în principal în mod negativ (24%, 10% și respectiv 9%). În general, discursul pe mass-media monitorizată s-a concentrat pe dinamica campaniei, care a implicat, în principal, atacuri reciproce între candidați. În plus, reflectarea limitată în programele de știri, împreună cu lipsa unei distincții clare între diferitele formate de acoperire mediatică, au afectat capacitatea alegătorilor de a face o alegere informată”.
