Creuzetul – exponatul lunii august la Muzeul Brăilei
Lucrările de supraveghere arheologică din str. Brașoveni nr. 17 au condus la descoperirea a 7 creuzete Hessa (întregi sau parțiale), datând din secolul al XVIII – lea. Patru au formă triunghiulară, al cincilea are partea superioară distrusă, iar ultimele două sunt de tipul suport de ou. Creuzetul cel mai mic a fost descoperit intact, în timp ce dintr-unul de mari dimensiuni s-a păstrat doar partea inferioară. Este foarte posibil ca cele șapte creuzete să fi aparținut unui atelier de bijutier care a funcționat în zonă, în acea perioadă.
CREUZETUL ”este un vas folosit de mii de ani în procesul de topire al neferoaselor, de obținerea aliajelor, dar și de topire a sticlei (obținerea smalțului) sau pentru obținerea pigmenților. Atât forma cât și materialul din care e fabricat trebuie să susțină metalul topit și să reziste temperaturi înalte de topire. În general, diametrul era cuprins între 2 și 20 cm., cu baza rotundă sau turtită, pentru a putea fi așezat în cărbunii încinși. Marginea superioară, rotundă ca formă, este închisă, păstrând un spațiu îngust ușor ieșit în afară pentru turnarea metalului topit.
Creuzetul triunghiular este o formă des utilizată în epoca medievală și postmedievală, avantajul său fiind cele trei colțuri (guri) formate care permiteau turnarea metalului topit prin oricare margine indiferent de cum se poziționa în foc. Modelul este dezvoltat în secolul al XVI –lea în zona Principatului Hessa din Sfântul Imperiu Romano – German și se răspândește în întreaga lume până în secolul al XVIII –lea. Pentru că era utilizat de cei care prelucrau bronzul, alama, de cei care băteau monedă, de bijutieri, sticlari sau alchimiști, această formă a fost produsă în seturi care aveau mărimi descrescătoare. Alături de forma triunghiulară se dezvoltă și creuzetul de forma suportului de ou care era folosit pentru separarea metalelor prețioase din aliaje”, precizează, pe site-ul Muzeului Brăilei ”Carol I”, dr. Niculina Dinu, muzeograf și Daniela Puia, conservator – Secția Istorie Modernă şi Contemporană.
Să fi căutat bijutierul din Cetatea Ibrailei, Piatra Filozofală, la fel ca mulți alchimiști ai vremii sale? Ni-l putem imagina pierdut printre recipiente stranii, mișcându-se fantomatic prin fumul de culoare albastră, în tainița din spatele magazinului, departe de privirile indiscrete!
