Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a lansat astăzi, 20 iulie 2026, de la ora 10:00, o nouă sesiune de înscriere pentru persoanele fizice în cadrul Programului Rabla Auto 2026, accesibilă online pe inscrierionline.afm.ro. Bugetul total alocat acestei etape este de 300.000.000 de lei, iar înscrierile se fac prin încărcarea documentelor electronice (cerere tehnoredactată nesemnată, act de identitate și certificate fiscale de la ANAF și primărie).
Pentru ghidarea solicitanților, AFM a publicat un tutorial video pe afm.ro/rabla_auto_pf.php. Noua ediție menține o diferențiere clară, oferind stimulente financiare substanțial mai mari pentru tehnologiile considerate ”verzi”:
* 18.500 lei pentru autovehicule pur electrice sau cu hidrogen (un avantaj cu 85% mai mare față de motoarele termice);
* 15.000 lei pentru modele plug-in hibrid sau motociclete electrice;
* 12.000 lei pentru autovehicule hibride clasice;
* 10.000 lei pentru mașini noi cu motor termic (benzină/motorină, inclusiv GPL/GNC) sau motociclete.
Realitatea din teren: De ce parcul auto electric din România stagnează la sub 1%?
În ciuda acestor subvenții, datele oficiale din iulie 2026 arată că mașinile 100% electrice reprezintă doar aproximativ 0,85% din întregul parc auto național (puțin peste 70.000 de unități din peste 8,5 milioane de vehicule). Deși vânzările de mașini noi electrice au atins o pondere de 9,4% în primul semestru, majoritatea covârșitoare a românilor refuză încă să renunțe la motoarele pe combustie internă. Motivele sunt strict obiective și țin de infrastructură, climă și costuri ascunse:
Logistica de coșmar a drumurilor lungi: Pe o „diagonală” dificilă, cum ar fi, spre exemplu, traseul Brăila – Satu Mare (~630 km), o mașină termică face un singur plin în 5 minute și parcurge drumul în 9,5 ore. O mașină electrică transformă călătoria într-o expediție de peste 11-12 ore. Șoferul este obligat să facă cel puțin două opriri, iar fiecare oprire durează în realitate între 50 și 70 de minute (luând în calcul abaterile de la traseu, birocrația aplicațiilor mobile, aglomerația de la stații și scăderea vitezei de încărcare după pragul de 80%).
Anularea avantajului financiar la drum lung: Încărcarea unei electrice acasă, la priză normală, este foarte ieftină. Însă la drum lung, curentul cumpărat de la stațiile publice rapide (DC) comerciale costă între 2,5 și 3,3 lei/kWh. La un consum de autostradă sau drum european, costul total cu energia ajunge să egaleze sau chiar să depășească prețul motorinei pentru o mașină diesel eficientă.
Impactul iernii asupra bateriei: România se confruntă cu temperaturi negative mari în sezonul rece, moment în care eficiența electricelor scade dramatic. Din cauza încetinirii reacțiilor chimice din celule și a consumului uriaș generat de încălzirea habitaclului, autonomia reală se prăbușește iarna cu 20% până la 40%. În plus, timpul petrecut la stație se dublează, deoarece sistemul mașinii limitează viteza de încărcare pentru a proteja bateria înghețată.
Amprenta ecologică ascunsă a producției: Publicul este din ce în ce mai informat și conștientizează că eticheta de „nepoluante” este parțială. Fabricarea bateriilor Litiu-Ion lasă o amprentă grea asupra mediului înainte ca mașina să parcurgă primul kilometru: extracția litiului consumă milioane de litri de apă în zone aride, minarea cobaltului din Congo implică probleme etice grave, iar rafinarea mineralelor în fabrici alimentate adesea cu cărbune generează emisii masive de CO2, o mașină electrică pornind la drum cu o „datorie de carbon” considerabilă față de una termică.
