Seria ”ghinioanelor” penale pe axa PSD-PNL-USR, odată cu demiterea Guvernului Bolojan
Unde de șoc la Brăila
Prăbușirea Guvernului Bolojan la data de 5 mai 2026 nu a adus doar un blocaj politic prelungit, ci a deschis parcă o adevărată „stagiune” de vară pentru procurori, transformând lunile de negocieri într-o veritabilă ”eră a ghinioanelor penale”.
”Eu am făcut sesizările la DNA”
Pentru comunitatea din Brăila, prima undă de șoc s-a simțit la doar două săptămâni de la cutremurul politic de la București. Descinderile fulger ale DNA Galați din 20 mai 2026, la CJ Brăila și HC Dunărea Brăila, care au vizat suspiciuni de abuz în serviciu și deturnări de fonduri, au încins instantaneu și spiritele în spațiul virtual. PNL Brăila a ieșit imediat public pe pagina oficială de Facebook să aplaude eventualul ”spectacol al cătușelor” din ograda adversarilor de la PSD (care nu s-a produs), generând rapid zeci de comentarii pro și contra evenimentului.
Ironia sorții a făcut însă ca postarea liberalilor să fie parțial confiscată de un detaliu neașteptat: Cristian Techiu, fost liberal, fost candidat independent la Primăria Brăila în 2016, candidat pe listele PNCR la alegerile locale din 2024 pentru CL Brăila – unul dintre cei mai îndârjiți contestatari ai administrației social-democrate, dar și un contestatar al liderului PNL Brăila, Alexandru Popa, pe care îl ironizează deseori pe pagina sa de Facebook – și-a arogat public ”paternitatea” demersului, printr-un comentariu rămas fără replică: „Eu am făcut sesizările la DNA și nu sunt membru PNL!”.
Ce concluzie se poate desprinde de aici? Timp de mai mulți ani, reprezentanții PNL au folosit tribuna politică și rețelele sociale pentru a lansa acuzații legate de finanțarea și managementul HC Dunărea Brăila, cerând în repetate rânduri intervenția instituțiilor de control, dar plângerile penale propriu-zise se pare că au fost trimise la procurorii Anticorupție, pe cont propriu, de către Cristian Techiu, declanșând astfel perchezițiile la Consiliul Județean Brăila și HC Dunărea Brăila. De altfel, trebuie spus că Techiu are poziții publice extrem de interesante despre întreaga clasă politică locală și nu numai, fiind foarte activ în mediul online.
Dosarul Deliei Râșnoveanu
Chiar dacă nu vorbim despre un politician, cazul dr. Delia Râșnoveanu, fostul manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, cu susținerea PSD, poate fi considerat drept a doua undă de șoc la nivel local. La data de 12 iunie 2026, Delia Râșnoveanu a fost trimisă în judecată de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Galați, dosarul fiind înregistrat la instanță și comunicat public la începutul lunii iulie 2026. Fostul manager este acuzat de ”abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane”.
***
Revenind la ”politica mare”, observăm cum, în mod bizar, cu cât certurile dintre liderii fostei Coaliții s-au acutizat în spatele ușilor închise, cu atât au devenit mai zgomotoase cătușele anchetatorilor.
Este ca și cum destrămarea păcii politice ar fi ridicat o umbrelă energetică invizibilă de protecție, lăsând rețelele locale și liderii mainstream complet vulnerabili în fața propriilor schelete din dulap.
Singura formațiune care pare să fi traversat această vară fierbinte neatinsă de radarul anticorupție este UDMR, care își conservă astfel statutul de arbitru imaculat și pragmatic al crizei.
Liberalii loviți în plin
Tabăra liberală a decontat poate cel mai dur această pierdere a imunității colective, loviturile DNA nimerind chiar în nucleul echipei interimare de la Palatul Victoria. Momentul de maximă intensitate s-a consumat pe 25 august a.c., când Cristina Trăilă, Secretar General Adjunct al Guvernului, a fost pusă sub urmărire penală pentru trafic de influență în legătură cu intervenții la DSVSA Vaslui. Demisia ei fulgerătoare de a doua zi nu a oprit unda de șoc, mai ales că fostul trezorier al partidului, Mihai Barbu, fusese deja plasat sub control judiciar.
Nu trebuie uitat primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, audiat pentru prima dată la DNA în calitate de suspect în ziua de joi, 18 iunie a.c.. Ulterior a fost pus oficial sub acuzare într-un dosar de luare de mită, fiind plasat sub control judiciar. Suspiciunile și faptele investigate de Secția a II-a a DNA ar viza mandatele sale anterioare, din perioada în care acesta a ocupat funcția de primar al Sectorului 6.
În paralel, în teritoriu, suspiciunile s-au extins asupra achizițiilor din Sălaj ghidate de Dinu Iancu Sălăjanu, ca și cum fără o majoritate clară la București, liderii locali ai PNL ar fi rămas singuri în fața legii.
PSD, bântuit de Nordis
Așa cum arătam la început, nici social-democrații nu au dus-o mai bine în perioada de după ieșirea de la guvernare. PSD a primit o lovitură devastatoare de imagine tot la finalul lunii august, când procurorii au dispus extinderea urmării penale în mega-dosarul Nordis, vizând-o direct pe Laura Vicol, fost pilon juridic al partidului. Această problemă imobiliară s-a suprapus peste sechestrele și perchezițiile administrative din Capitală, unde descinderile de la Poliția Locală Sector 3 au zguduit cercul de apropiați ai primarului
Robert Negoiță.
Dacă adăugăm la acest peisaj ancheta extinsă a DNA Cluj asupra contractelor CJ Bistrița-Năsăud sau dosarul deschis în primăvară chiar la noi acasă, în Brăila, devine evident că și social-democrații au parte, în tabăra lor, de multă instabilitate.
Progresiștii la ananghie
Nici USR nu a scăpat de acest val de „ghinioane”. Progresiștii s-au trezit cu fantomele pandemiei readuse la viață chiar în mijlocul verii, pe 10 iulie a.c., când europarlamentarul Dan Barna a fost chemat la DNA în dosarul achizițiilor de vaccinuri. Deși Barna a încercat să minimizeze impactul, audierea sa a reamintit publicului de vulnerabilitățile penale ale foștilor miniștri Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, spulberând definitiv retorica imunității morale a partidelor pro-europene.
A urmat Clotilde Armand, vicepreședinta USR și fost primar al Sectorului 1 București, condamnată, în primă instanță, la un an închisoare cu amânarea pedepsei, pentru ”folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, în formă continuată (patru acte materiale)”. Dosarul a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, în urma unei sesizări a Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Să fie bine, ca să nu fie rău
Coincidența izbitoare dintre eșecul negocierilor politice din tabăra ”pro-europenilor” și avalanșa de dosare penale ne arată că, în România, stabilitatea guvernamentală și liniștea judiciară a aleșilor tind să se suprapună în mod bizar în același interval de timp.
Dincolo de argumentele oficiale legate de buget și de jaloanele PNRR cerute de Bruxelles, reinstalarea unei majorități confortabile și a unui guvern din nou ”prooccidental” la Palatul Victoria s-ar putea nimeri, printr-un simplu joc al hazardului, în aceeași perioadă în care frecvența ghinioanelor penale și spectrul pușcăriei încep să se îndepărteze de axa PSD-PNL-USR.
Și uite-așa, dintr-o pură întâmplare cronologică, o nouă epocă de calm politic ar putea coincide cu o perioadă de acalmie pe frontul dosarelor, lăsând din nou liniștea să se aștearnă peste liniile de putere, de la București până hăt, departe, în județe.
