Studiu de caz
Se scrie mult despre arestări și condamnări, dar prea puțin despre ce îi recomandă pe condamnați pentru liberări condiționate. În primul rând, sunt condițiile de bază, potrivit legii, legate de cele două treimi din pedeapsă executată, fără să individualizăm excepțiile prevăzute de legiuitor, în cazul infracțiunilor grave.
În cazul de față avem exemplul lui Florin C., condamnat definitiv în 2022, pentru trafic de migranți. În aprilie 2023 a solicitat, în instanță, pentru prima dată, liberarea condiționată, dar instanța i-a respins acțiunea, considerând că nu s-a implicat suficient în activitățile de integrare socială și nu a muncit nici măcar o oră.. Adică, a trăit bine-mersi pe banii noștri și mai voia să se și bucure de libertate înainte de termen! A doua oară, la finele lunii noiembrie, Judecătoria Brăila i-a admis cererea, pentru mai multe motive, unele dintre ele surprinzătoare, după cum veți vedea în continuare.
Trecem peste prevederile legale ce stabilesc câte zile de detenție trebuie executate, regimul de detenție etc și ne vom opri la recomandările venite din penitenciar. Din caracterizarea depusă la dosar, judecătorii au aflat că, de această dată, Florin C. a înțeles că munca e ”brățară de aur”, fiind implicat ”în activități lucrative”. Din aprilie, până în noiembrie 2023, ”a respectat integral recomandările din planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică”, (…) ”a finalizat cu credite cele două programe educaționale, a participat la consiliere și activități educaționale, de informare si medierea muncii si religioase”. În plus, exemplul nostru de bună purtare a participat la activitatea de asistență socială “„DRAGOBETELE- sărbătoarea iubirii și a prieteniei”, în cadrul căreia și-a exersat și dezvoltat abilitățile de apreciere si prețuire precum și manifestarea sentimentelor față de cei dragi”. Și, da, Dragobete i-a purtat noroc, dar și mai mult noroc i-o fi purtat înțeleapta decizie de a se implica ”în activități lucrative”, vorba sistemului.
Potrivit ziare.com, statul cheltuie cu întreținerea unui deținut 7.500 de lei pe lună, sumă din care ar putea fi plătiți patru pensionari. În penitenciarele din România sunt aproximativ 24.000 de deținuți, plus încă vreo 10.000 de arestați preventiv, care nu muncesc, deci nici nu au cum sa se reabiliteze.
