Un nou scandal a izbucnit în sistemul judiciar românesc după ce stiripesurse.ro a dezvăluit în premieră faptul că ar fi avut loc o întâlnire informală și neraportată oficial între Elena-Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale a României (CCR), și Ilie Bolojan, premierul demis al României.
Într-un demers colectiv fără precedent, președinții curților de apel din întreaga țară au semnat un comunicat comun prin care solicită imperativ clarificarea condițiilor în care a avut loc această întrevedere, desfășurată chiar în biroul președintelui Senatului.
Magistrații atrag atenția că un asemenea dialog, purtat înaintea unor decizii cruciale ale CCR — inclusiv cele legate de legile integrității (Legea ANI) —, riscă să arunce o umbră gravă asupra independenței și imparțialității justiției constituționale.
Precedente periculoase și solicitările magistrațilorÎn textul documentului, semnatarii invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), amintind decizia din martie 2024 (Sieć Obywatelska Watchdog Polska v. Polonia), care stipulează că informațiile privind agendele și întâlnirile judecătorilor constituționali cu actori politici de interes sunt de interes public major. Mai mult, semnatarii aduc în discuție un precedent chiar din biografia Siminei Tănăsescu. În anul 2018, pe când ocupa funcția de consilier prezidențial, aceasta a fost obligată să demisioneze în urma unui scandal public similar, provocat de o întâlnire controversată cu un judecător al CCR de la acea vreme. Pentru a proteja încrederea publicului, șefii curților de apel cer acum transparență totală: explicarea explicită a motivului, locului și temelor discutate în biroul de la Senat.
Din biografia președintei CCR, reținem că între 2015 și 2018, a fost consilier prezidențial la Departamentul Reformă Instituțională și Constituțională în mandatul fostului președinte Klaus Iohannis. În 2019, același Iohannis a numit-o judecător la Curtea Constituțională pentru un mandat de 9 ani. În iulie 2025, Simina Tănăsescu a marcat o premieră istorică, devenind prima femeie aleasă în funcția de președinte al CCR de la înființarea instituției în 1992.
Concluzie
Întâlnirea informală din birourile Senatului riscă să compromită tocmai statutul de arbitru imparțial pe care Simina Tănăsescu și l-a asumat. Într-un stat de drept, simpla suspiciune de partizanat politic dăunează iremediabil actului de justiție, motiv pentru care societatea civilă și magistrații așteaptă acum răspunsuri clare, dincolo de simplele comunicate de respingere a speculațiilor emise de biroul de presă al CCR.
