„Există o măsură foarte importantă, cerută de mediul de afaceri, care este convenită de toate partidele: desființarea impozitului minim pe cifra de afaceri”, anunța mândru premierul desemnat Luca Niculescu.
La prima vedere, declarația lui Niculescu, preluată de toată presa din România, este o veste excelentă pentru economie. La o analiză mai atentă însă, este o altă palmă grea pe obrazul micilor antreprenori români și o condamnare la neființă a business-urilor de familie, oricum din ce în ce mai puține în peisajul autohton. Cu sprijinul total al PSD, noul executiv vrea să își înceapă mandatul cu un dublu standard: ”covor roșu” și scutiri pentru giganții străini, menținerea jugului fiscal și faliment garantat pentru afacerile noastre de subzistență.
Ca să înțelegem absurdul acestei realități, nu este nevoie de tratate de economie, ci de o simplă privire pe străzile Brăilei. Prin eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, Guvernul Niculescu-PSD salvează de la plată companiile cu rulaje de peste 50 de milioane de euro. Regula pentru ele devine simplă: ai profit, plătești; n-ai profit (sau îl externalizezi deștept), nu plătești nimic. În schimb, pentru un SRL de la colțul străzii, logica este complet inversată.
Să luăm exemplul unui magazin alimentar din Brăila sau al unei mici firme de distribuție din municipiu. Aceste afaceri lucrează cu marje de profit extrem de mici, dar rulează volume mari de marfă. Dacă o astfel de firmă cumpără marfă de 90.000 de euro și o vinde cu 100.000 de euro, ea încasează 100.000 de euro, dar profitul ei real este de doar 10.000 de euro. Din acești bani, trebuie să plătească chiria, curentul, taxele locale și salariile angajaților. Ei bine, statul român nu vrea să știe ce cheltuieli ai. Pentru că pragul de microîntreprindere a fost prăbușit la suma ridicolă de 100.000 de euro, această firmă brăileană este taxată direct la încasări. Statul vine și ia 1% din totalul facturilor emise, adică din cei 100.000 de euro, nu din profitul rămas. Dacă într-o lună magazinul este pe pierdere din cauza facturilor uriașe la energie, statul tot își ia partea. Este ca și cum ai merge la restaurant, mâncarea ar fi stricată, dar chelnerul te obligă să plătești bacșișul pe baza notei, ba chiar îți mai cere și o taxă doar pentru că ai stat la masă.
Aceasta este marea nedreptate cu care vrea să plece la drum alianța din spatele lui Luca Niculescu. În timp ce marile lanțuri de hypermarketuri și corporațiile globale primesc dreptul de a fi taxate strict pe profitul net, micii patroni din Brăila și de oriunde din țară sunt blocați într-o capcană fiscală unde sunt penalizați pentru simplul fapt că muncesc și emit facturi. Mai mult, dacă micul antreprenor reușește printr-un miracol să supraviețuiască taxării pe rulaj și vrea să scoată un ban din firmă pentru a-și hrăni familia, statul îl lovește a doua oară: impozitul pe dividende care rămâne la 16%, așa cum a stabilit Guvernul Bolojan.
Masacrul fiscal nu este speculație, ci o realitate matematică confirmată deja de cifrele oficiale. La nivel național, datele centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată că doar în primele șapte luni ale anului în curs s-au înregistrat peste 52.000 de companii radiate și un val record de 34.029 de firme dizolvate – o creștere de aproape 18% față de anul precedent.
Însă adevărata dramă se vede chiar la noi acasă, unde cifrele au devenit de-a dreptul alarmante.
Conform analizei oficiale publicate de platforma de analiză financiară Termene Business Hub (Termene.ro), pe baza datelor furnizate de Registrul Comerțului, județul Brăila a ajuns oficial pe primul loc în topul național al vulnerabilității economice, înregistrând cea mai mare rată a insolvențelor din toată România, cu un indice de 2,80 cazuri la mia de firme active. Pe fondul blocajului economic din ultimul an, numărul firmelor din Brăila intrate în incapacitate de plată a înregistrat o explozie de peste 60% față de anul precedent, depășind județe considerabil mai mari, precum Bihor sau Buzău.
Luând ca punct de referință acest ritm distructiv și având în vedere că programul premierului desemnat Luca Niculescu nu prevede nicio relaxare în privința impozitului pe încasări a micilor SRL-uri, predicțiile analiștilor sunt sumbre. Dacă asfixierea creditării și taxarea pe rulaj continuă nemodificate, estimările indică faptul că încă cel puțin 60.000–70.000 de microîntreprinderi românești riscă să fie măturate de pe piață în următoarele 12 luni. Raportat la totalul firmelor active, acest lucru înseamnă că aproximativ una din zece afaceri își va găsi sfârșitul în cimitirul economic marca ”Bolojan”, preluat și ”alimentat” de guvernul tehno-PSD Luca Niculescu.
În concluzie, Guvernul ”marilor speranțe” nu doar că preia ștafeta austerității, ci se pregătește să stingă definitiv lumina în curtea micilor antreprenori care vor fi nevoiți, unul după altul, să pună lacătul pe ușa afacerilor.
