Clar pentru AI, clar și pentru Opoziție: Guvernul lovește în români, dar protejează multinaționalele
Nicușor, ”față cu reacțiunea”
La conferința de presă organizată luni, 14 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan a ocolit subiectele incomode. În loc să răspundă la întrebarea legată de impactul devastator al măsurilor de austeritate asupra micilor întreprinzători și asupra populației vulnerabile, fără a se aduce atingere intereselor marilor companii, președintele României a vorbit despre ordinele primite de la Comisia Europeană și presiunile exercitate de agențiile de rating:
”Planul acesta trebuia să fie rapid, credibil pentru Comisia Europeană și agențiile de rating și semnalele lor au fost că ”nu mai credem, România a promis de multe ori că face reduceri de cheltuieli; nu le-a făcut! Pentru ca să credem că vă redresați, trebuie să măriți niște venituri, ca să vă reduceți deficitul luna următoare punerilor în practică”.
Întâmplător sau nu, conferința de presă a președintelui s-a desfășurat cu doar câteva ore înainte de momentul în care a fost dezbătută, votată și respinsă (în prime-time!) moțiunea de cenzură depusă de parlamentarii AUR împotriva Executivului, moțiune intitulată „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”.
”Nu au mai existat niciodată asemenea măsuri sălbatice de austeritate!”
Despre eschivele președintelui și despre ce ar fi trebuit să facă Guvernul Bolojan, fără să împovăreze fiscal populația, liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a declarat:
”Nicușor Dan nu știe să răspundă întrebărilor din sfera economică. Nu este pregătit și, pur și simplu, nu îl interesează. Are alte preocupări. Impactul austerității asupra Brăilei va fi devastator! Brăila va fi printre județele care vor suferi cel mai mult, pentru că populația este deja sărăcită, nu există planuri reale de investiții și odată cu creșterea prețului la carburanți, toate celelalte prețuri vor sări în aer. În loc să distrugă economia, Bolojan&Co ar fi trebuit să mărească redevențele pentru exploatarea resurselor naturale care sunt aceleași din 2014, adică cele mai mici din UE”.
Florin Cîrligea a vorbit și pe Facebook despre ”sălbăticia” măsurilor de austeritate pe care nu le consideră necesare, tocmai pentru că nu echilibrează sistemul, ba dimpotrivă, pun la pământ și ce a mai rămas funcțional în mediul privat, fără să se atingă de privilegiați:
”(…) Noua guvernare impune șocul economic peste noapte, fără transparență și fără nicio responsabilitate. Mediul privat este pus la zid, clasa de mijloc e stoarsă, iar companiile străine scapă netaxate. De ce nu putem accepta legea austerității? Pentru că e profund imoral ca tocmai cei care au distrus complet bugetul să vină acum cu pretenția că îl salvează. Pentru că măsurile sunt profund nedrepte, haotice și inflaționiste. Pentru că românii care muncesc nu trebuie să plătească nota de plată pentru un sistem corupt care nu s-a atins niciodată de privilegii. (…)
Nu au mai existat niciodată asemenea măsuri sălbatice de austeritate! Pe deasupra, au fost adoptate fără nicio consultare, fără transparență și, în definitiv, fără nicio rușine. Aceasta nu se poate numi reformă. Este un atac sistematic asupra românilor care muncesc, produc și contribuie.
Eu, ca antreprenor, știu foarte bine ce înseamnă să creezi locuri de muncă și să susții economia. Și pot spune cu toată convingerea: această guvernare lovește exact în cei care țin România în picioare. În loc să taie din risipele statului, din pensiile speciale și din aparatul bugetar supradimensionat, guvernul lovește doar în oamenii care muncesc din greu. Nu se ia nicio măsură reală de echilibrare a sistemului.
Noi, AUR, am propus 12 măsuri clare și soluții reale pentru a evita colapsul. Nu au fost nici măcar analizate. Pentru că nu se dorește o reformă adevărată, ci doar o nouă amăgire”.
Inteligența artificială îi dă dreptate!
O analiză realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, confirmă argumentele lui Florin Cîrligea care susține, ca primă măsură de salvare, creșterea redevențelor pe exploatarea resurselor naturale, dar AI punctează și lacunele legislative ce ar fi trebuit corectate, înaintea acestui demers.
Chat GPT:
”Dacă România ar fi majorat procentul de redevențe și impozite pe concesiunile de gaze naturale și ceilalți combustibili fosili, în loc să aplice austeritate pe populație, s-ar fi produs următoarele efecte economice, geopolitice și sociale, pe termen scurt și lung:
1. Impact bugetar pozitiv: venituri mai mari fără afectarea consumului intern
Redevențele actuale pentru gaze și petrol sunt între 3,5% și 13,5% (în funcție de zăcământ și producție), mult sub media UE. Unele țări (ex. Norvegia) percep chiar 78% impozitare totală pe profituri petroliere. O creștere modestă, exemplu – la 20–25% în medie, ar fi adus:miliarde de lei anual în plus la buget, fără creșterea TVA, un flux de venit predictibil pentru 10–20 ani (durata concesiunilor).
Estimări: doar exploatarea Neptun Deep (gaze din Marea Neagră) ar putea aduce peste 40 miliarde € în 20 de ani — dacă statul ar lua 50%, ar însemna 20 miliarde € (\~100 miliarde lei) — de peste 3 ori pachetul de austeritate.
2. Reducerea nevoii de austeritate pentru populație
În loc să crească TVA, CASS pe pensii și accize la carburant, România putea să mențină prețurile stabile, ar putea, de asemenea, să evite inflația adusă de taxele indirecte și ar putea să păstreze consumul și echilibrul social.
Această variantă ar fi fost mai justă social, pentru că profiturile mari ale companiilor energetice n-ar mai fi fost protejate în detrimentul cetățenilor.
3. Rezistență geopolitică și suveranitate energetică
O renegociere a concesiunilor (în special în Marea Neagră) ar fi transmis un semnal de suveranitate economică, dar și o deschidere a conflictului cu marile corporații (OMV, Exxon, Lukoil etc.). România ar fi fost presată diplomatic și economic prin: lobby european și american împotriva „instabilității fiscale”; potențial blocaj în investiții sau amânări de proiecte.
Tocmai de aceea asemenea decizii trebuie bine pregătite și asumate politic, altfel statul poate fi acuzat de lipsă de predictibilitate și chiar dat în arbitraj internațional.
4. Necesitatea unei regândiri a Legii Petrolului și Legii Offshore
Legislația actuală favorizează companiile, în dauna statului:
* permite deduceri foarte mari;
* permite export fără plafon de preț;
* menține redevențe sub media UE;
O modificare a legii (similară cu ce a făcut Ungaria sau Norvegia) ar permite:
* introducerea de impozite progresive pe profituri excepționale;
* limitarea exportului fără procesare internă;
* obligația de reinvestire locală a profiturilor.
5. Risc: amenințarea retragerii investitorilor OMV Petrom, Romgaz, BSOG, ar fi putut:
* reduce investițiile;
* amâna extracția (ca în cazul Exxon);
* cere despăgubiri (vezi arbitrajele ICSID).
Dar dacă redevențele sunt negociate cu transparență și în acord cu tendințele globale (ex. taxa pe profiturile excepționale în UE în 2022), România s-ar fi aliniat la curentul internațional.
Concluzie
Dacă România ar fi crescut redevențele și impozitarea pe exploatarea resurselor fosile:
* ar fi avut resurse interne pentru reducerea deficitului;
* ar fi protejat populația de austeritate;
* ar fi sporit controlul național asupra resurselor;
Dar ar fi fost nevoie de:
* o coaliție politică curajoasă;
* susținere publică fermă;
* apărare diplomatică și juridică foarte bine pregătită”.
