Metamorfoză spirituală
Sărbătoarea Sfântului Andrei a luat locul unei sărbători dacice, în cinstea lui Sântandrei – divinitate care ar fi personificat lupul. O baladă dobrogeană vorbește chiar despre Decebal, urmașul regelui Duras, care ar fi venit la peștera Sfântului Andrei, situată în apropierea satului Ion Corvin (jud. Constanța): “La schitul cu tei,/ Crucea lui Andrei,/ Cine că-mi venea,/ Și descăleca?/ Venea Decebal,/ Călare pe-un cal,/ Sfinții că-mi găsea,/ Cu ei că-mi vorbea,/ Dar nu se-nchina,/ Nici cruce-și făcea./”.
Sântandreiul dacilor este, de fapt, Marele Lup Alb, un preot al lui Zamolxe. Acesta cutreiera fără încetare pământurile Daciei, ca mesager al Zeului. Îi ajuta pe cei aflați în nevoie și le reamintea că Zamolxe le este întotdeauna aproape. Fiarele pădurii ascultau de el, dar lupii îl îndrăgeau cel mai mult, așa că l-au recunoscut drept conducător. Apreciindu-i valoarea, Zamolxis a decis să-l țină aproape. După un timp a hotărât să-l transforme in animal, Marele Lup Alb, a cărui misiune era să adune și să conducă toate haitele, întru apărarea teritoriilor. Astfel, de fiecare dată când dacii erau în primejdie, lupii le săreau in ajutor. Era suficient să audă urletul Celui Alb! Dacia a rămas neatârnată atât timp cât dacii au avut încredere în zeul lor și în Marele Lup Alb. Când și-au pierdut credința, au pierdut și protecția acestora. Trădătorii au ucis o mulțime de lupi, în speranța că unul dintre ei va fi chiar Marele Lup Alb. Atunci Zamolxe și primul său preot au fost nevoiți să se retragă în Muntele Sacru, asistând cu mâhnire la invazia romanilor în Dacia și la decăderea spirituală a geto-dacilor.
Peste credințele strămoșilor noștri s-a suprapus Sărbătoarea Apostolului Andrei, ucenic al lui Hristos, propovăduitor al Evangheliei în Dobrogea, decretat Ocrotitor al României. Începând cu anul 2011, la hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ziua de 30 noiembrie a devenit sărbătoare legală.
Noaptea strigoilor
Noaptea de Sântandrei (29 spre 30 noiembrie) și ciclul de înnoire a timpului, care se suprapun peste perioada calendaristică a Dionisiacelor Câmpenești (fermentarea vinului in butoaie la popoarele tracice), păstrează numeroase urme precreștine. Citiți continuarea aici
