Copiii, mai ales adolescenții, sunt debusolați. Și nu doar pentru că trec prin transformările firești, specifice vârstei! Sunt bulversați și mai mult de „nefirescul” mișelesc impus subtil, sub masca îndemnului de a-și asuma toate libertățile care îi înlănțuie și care sapă la temelia respectului de sine. Ei sunt primele victime ale acestui sistem aflat în disoluție. Sunt primii în online, deci sunt primii asaltați de grotescul noii lumi a valorilor căzute în cap. Și totul li se adresează direct, pentru că ei sunt adevărata țintă a acestei mașinării infernale numită „progres cu orice preț”, pregătită să înghită, să transforme și să regurgiteze diform inocența copiilor noștri.
Și în tot acest timp, ce fac adulții din viața lor? Îi învață lecția obedienței de dragul supraviețuirii, a capului întotdeauna plecat, lecția neputinței și a lașității, ca și cum ei, copiii de azi, nu au decât două variante: să se supună cu bucurie sau să se supună cu suferință.
Va veni o vreme când își vor întreba părinții: „Voi, cei mulți, unde ați fost când o gașcă descreierată a distrus lumea?”.
